De la proiect pilot la instrument național: MIDIA își consolidează rolul în ecosistemul digital al Republicii Moldova

Instrumentul de Măsurare a Intensității Digitale a IMM-urilor (MIDIA), dezvoltat de Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI), va fi integrat în platforma BizRadar, dezvoltată la inițiativa Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, pentru a conecta mediul de afaceri direct cu autoritățile statului.

Inițiativa a fost anunțată la evenimentul de prezentare MIDIA, organizat în cadrul proiectului „Digital Maturity in Innovative Regions”, dezvoltat cu sprijinul Guvernului Elveției și al Helvetas Moldova, prin intermediul proiectului OPTIM.

În urma integrării MIDIA în BizRadar, mai mulți antreprenori vor putea evalua nivelul de digitalizare al companiilor, utilizând o metodologie standardizată. Ei vor identifica mai ușor atât punctele forte, cât și pe cele care au nevoie de îmbunătățiri. Mai mult, oamenii de afaceri vor primi recomandări privind investițiile și acțiunile necesare pentru transformarea digitală. 

Încorporarea MIDIA în BizRadar confirmă maturitatea și aplicabilitatea instrumentului digital și demonstrează încrederea acordată acestuia de către actorii implicați în dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și digital al Republicii Moldova.

Instrumentul poate contribui activ la dezvoltarea economiei

În cadrul evenimentului, participanții au reiterat importanța valorificării rezultatelor proiectului și a utilizării MIDIA pe scară largă.

Cristina Buțuleac, manager pentru digitalizare și acces la finanțare în cadrul Helvetas Moldova, a apreciat colaborarea cu ACETI și a subliniat că MIDIA a fost conceput ca un instrument structurat, care vine să sprijine companiile în parcursul lor de transformare digitală. Ea și-a exprimat speranța că sinergia creată în cadrul proiectului și ancorarea chestionarului MIDIA pe platforma BizRadar vor adăuga valoare și credibilitate pentru MIDIA.

La rândul său, Ion Lupan, șef al Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a menționat că digitalizarea 100% a interacțiunii autorități–business reprezintă una dintre direcțiile importante de lucru ale Consiliului Economic. În același timp, el a subliniat că și companiile trebuie să își evalueze propriul nivel de pregătire digitală, astfel încât să poată utiliza mai eficient serviciile digitale disponibile, să își consolideze competitivitatea și să fie mai bine pregătite pentru accesarea și absorbția oportunităților de finanțare și suport.

Importanța MIDIA este consolidată și de faptul că acesta va fi utilizat de EDIH Digital Innovation Hub of Moldova, primul și singurul Hub European de Inovare Digitală din Republica Moldova, selectat de Comisia Europeană în ianuarie 2026.

Utilizând MIDIA, antreprenorii vor avea acces la serviciile oferite de EDIH, inclusiv la expertiză tehnologică, testarea soluțiilor digitale înainte de investiție, programe de dezvoltare a competențelor digitale și sprijin pentru identificarea oportunităților de finanțare disponibile.

ACETI propune adoptarea MIDIA ca instrument standardizat la nivel național

Încă de la începutul anului 2026, Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI) a transmis Guvernului Republicii Moldova o notă de poziție prin care propune integrarea, la nivel național, a unui instrument standardizat de evaluare a intensității digitale a întreprinderilor mici și mijlocii.

Inițiativa vine în contextul implementării Strategiei de transformare digitală 2023–2030 și al programelor de sprijin destinate antreprenorilor și urmărește creșterea eficienței politicilor publice, precum și orientarea mai precisă a finanțărilor și măsurilor de suport destinate transformării digitale.

Utilizarea unei metodologii unice ar permite evaluarea comparabilă a nivelului de digitalizare al companiilor, identificarea sectoarelor cu cele mai mari necesități de intervenție și monitorizarea impactului investițiilor publice și private în domeniul digitalizării.

Un instrument produs in Moldova, protejat și validat

ACETI a înregistrat oficial la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) drepturile de autor pentru MIDIA, iar denumirea instrumentului este protejată ca marcă înregistrată. Totodată, MIDIA a fost distins cu Medalia de Argint la Expoziția Internațională Specializată INFOINVENT 2025.

Într-o economie în care competitivitatea depinde tot mai mult de adoptarea tehnologiilor digitale, MIDIA oferă companiilor răspunsul la o întrebare esențială: Cât de digitalizată este cu adevărat afacerea mea și ce trebuie să fac pentru a deveni mai competitivă?

Pentru Republica Moldova, MIDIA poate deveni mai mult decât un instrument de evaluare – poate reprezenta un reper național pentru măsurarea progresului transformării digitale și pentru orientarea investițiilor către domeniile în care acestea pot genera cel mai mare impact economic.

Proiectul „Digital Maturity in Innovative Regions” este implementat cu sprijinul Guvernului Elveției și al Helvetas Moldova, prin intermediul proiectului OPTIM.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Toamna va începe cu proteste? Sindicatele din educație cer majorări salariale de la 1 septembrie

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) anunță proteste în cazul în care majorările salariale pentru angajații din educație și cercetare, prevăzute pentru 1 septembrie 2026, vor fi amânate. Decizia a fost luată pe 10 august, după ce reprezentanții sindicatului și ai Ministerului Educației și Cercetării nu au ajuns la un compromis privind aplicarea majorărilor. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că legea salarizării este „strâns legată” de aprobarea politicii fiscale, care ar urma să fie definitivată „în următoarele zile”.

Potrivit FSEȘ, printre variantele discutate s-a numărat acordarea unor compensații de 3 000–4 000 de lei pentru perioada în care majorările nu vor fi aplicate. „Această soluție provizorie nu poate substitui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie”, au spus sindicaliștii.

Astfel, Federația îi cere premierului Vasile Tofan să respecte angajamentul privind majorarea salariilor de la 1 septembrie și să prezinte un calendar clar pentru aplicarea acesteia.

Sindicaliștii au anunțat și un calendar de acțiuni. Pe 19 august, când proiectul modificat al Legii nr. 270 ar urma să fie examinat de Guvern, FSEȘ va organiza o acțiune de pichetare. Dacă majorările nu vor fi aplicate de la 1 septembrie, Federația spune că va organiza proteste la nivel național pe parcursul întregii luni.

FSEȘ a mai anunțat că, de la 1 octombrie, ar putea declara „stare de urgență în educație”, iar pe 5 octombrie, de Ziua Mondială a Educației, intenționează să organizeze o acțiune sindicală națională și să boicoteze festivitățile oficiale.

Federația susține că, în pofida constrângerilor bugetare, amânarea majorărilor nu este o soluție și face apel la mobilizarea angajaților din educație.

Reacția Guvernului

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că noua lege a salarizării este „strâns legată de aprobarea politicii fiscale, pentru a asigura acoperirea bugetară necesară”.

Guvernul a acționat responsabil și cu maximă promptitudine în elaborarea noii versiuni a politicii fiscale, transmițând deja spre consultare propunerile privind noul concept. În prezent, au loc discuții cu toate instituțiile implicate, în vederea identificării celor mai potrivite soluții. În următoarele zile, odată cu definitivarea politicii fiscale, instituțiile responsabile vor oferi detalii despre noua lege a salarizării și termenul preconizat pentru intrarea acesteia în vigoare”, a adăugat el.

***

Amintim că, recent, premierul Vasile Tofan și președinta Maia Sandu au anunțat că noua lege a salarizării, care urma să intre în vigoare la 1 septembrie, va fi amânată. Potrivit oficialilor, proiectul trebuie corelat cu reforma fiscal-bugetară prezentată recent de Guvern, relatează Moldova1.

Majorările salariale de la 1 septembrie au fost promise de fostul Guvern condus de Alexandru Munteanu, odată cu prezentarea primei versiuni a reformei fiscale și a proiectului noii legi a salarizării. Atât reforma, cât și proiectul legii au fost criticate de sindicate și experți.

Măsurile urmau să vizeze aproximativ 60 000 de angajați din educație, 50 000 de muncitori și specialiști tehnici, 20 000 de angajați ai autorităților administrației publice locale și 17 000 de angajați din structurile de ordine publică. De majorări urmau să beneficieze și angajații din sănătate, cultură și sport.

Orașul Zaporojie, atacat de ruși în timpul nopții: șase persoane au fost ucise, iar 19 – rănite

Armata rusă a lansat un atac aerian asupra orașului Zaporojie, Ucraina, în noaptea de 10 spre 11 august. În urma bombardamentelor, cel puțin 6 persoane au fost ucise, iar altele 19 – rănite. Informațiile au fost confirmate de șeful Administrației Militare Regionale Zaporojie, Ivan Fedorov.

Potrivit oficialului ucrainean, armata rusă a lovit centrul regional printr-un atac combinat de amploare, folosind rachete și bombe aeriene ghidate.

Atacul a provocat pagube și în infrastructură, fiind avariate patru blocuri de locuințe și mai multe clădiri nelocuite.

Șase persoane și-au pierdut viața, iar alte 19 au fost rănite în urma atacului inamic din timpul nopții asupra Zaporojiei”, a scris Ivan Fedorov pe canalul său de Telegram.

NM Espresso: în raionul Ștefan-Vodă a explodat o dronă, ambasadorul Moldovei în Rusia a fost convocat la Chișinău, transportatorii amenință cu proteste

Dronă în Crocmaz

În apropierea satului Crocmaz din raionul Ștefan-Vodă a explodat o dronă, iar fragmentele acesteia au avariat acoperișurile și anexele mai multor gospodării. Poliția a declarat că un aparat de acest tip a intrat „pentru prima dată” în spațiul aerian al Republicii Moldova.

La Chișinău, Rusia a fost făcută responsabilă pentru incident, autoritățile condamnând încălcarea spațiului aerian al țării. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat la Chișinău „pentru consultări” pe ambasadorul Moldovei în Rusia.

Transnistria și cetățenia rusă

Peste 60 de mii de locuitori ai Transnistriei vor să obțină cetățenia rusă prin procedura simplificată, a declarat liderul nerecunoscutei rmn, Vadim Krasnoselski. În ceea ce privește majorarea costului pentru perfectarea cetățeniei ruse de la 65 la 600 de dolari, Krasnoselski a spus că problema este în curs de soluționare și că „totul va fi rezolvat în interesul oamenilor”.

Prețurile în Moldova

În iulie, inflația anuală în Moldova a scăzut la 6,34%. În același timp, carburanții s-au scumpit cu 18,74% în ultimul an, iar serviciile – cu 7,35%. În schimb, unele produse alimentare s-au ieftinit, iar experții explică acest lucru prin factorul sezonier. Ei spun că, în toamnă, prețurile vor începe din nou să crească.

Transport

Transportatorii au amenințat cu proteste din cauza modificărilor legislative inițiate de autorități, despre care susțin că vor favoriza „schemele de corupție” și interesele de grup. Ministerul Infrastructurii a respins acuzațiile și a declarat că modificările sunt încă în discuții, iar „protestul nu poate înlocui dialogul”.

Groapa de gunoi din Comrat

Locuitorii din Comrat se plâng că groapa de gunoi de la marginea orașului poluează bazinele acvatice și un izvor din apropiere. Ecologii au început verificările: inspectorii vor stabili cine depozitează deșeurile, iar analizele de laborator vor arăta „dacă se poluează apele subterane”.

„O altă Moldovă” 2.0: Briceni

Briceni este unul dintre cele mai nordice orașe ale Moldovei. Într-un nou episod al proiectului „O altă Moldovă”, intitulat „Pe bicicletă peste graniță, două gări și dorul de Tătucul”, NM povestește cum trăiește orașul, de ce localnicii merg la cumpărături în Ucraina, iar locuitorii satelor ucrainene vin la piața din Briceni.

Parcări în Chișinău

În Chișinău vor apărea cinci „parcări de tip Park & Ride”, cu peste 1 400 de locuri. Primarul Ion Ceban a declarat că acestea sunt amenajate în diferite sectoare ale orașului – la Ciocana, Buiucani, Râșcani și în Centru.

Pe scurt

Necesarul de energie electrică al Moldovei pentru 10 august a fost acoperit integral, a anunțat compania de stat Energocom. Totodată, compania a avertizat că energia electrică „continuă să se scumpească”.

La parada militară de la Chișinău din 27 august vor participa peste 2000 de militari din Moldova și țările partenere, inclusiv Ucraina.

Supermarketurile sunt acum obligate să indice țara de origine a produselor alimentare pe etichetele de preț sau pe panouri amplasate în apropierea produselor.

La Chișinău, pe 31 august, va avea loc Marea Dictare Națională la limba română.

Procuratura Republicii Moldova continuă ancheta privind poluarea Nistrului în urma atacurilor rusești din martie asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Autoritatea Națională de Integritate a refuzat să verifice averea fostului director al MoldATSA, Dumitru Vangheli, demis în iunie în urma unui scandal. Instituția a declarat că a examinat informațiile privind veniturile acestuia și nu a identificat nicio încălcare.I

nstalația în forma unui măr uriaș din satul Mereni, raionul Anenii Noi, a apărut în materialele electorale a doi tiktokeri ruși care fac agitație pentru Partidul „Iabloko”.  

Și despre ceea ce va fi astăzi, 11 august 

09:30 – Ședința Consiliului Superior al Magistraturii
10:00 – Ședința ANRE.

defence-ua.com/imagine simbol

Încă o dronă, similară modelului Gheran-3, a survolat neautorizat spațiul aerian al R. Moldova

Un aparat de zbor cu caracteristici similare dronei de tip Gheran-3 (Shahed 238) a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova în noaptea de 10 august, pe fondul atacurilor ruse asupra regiunii Odesa din Ucraina. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării într-un comunicat.

Potrivit Serviciului Operații Aeriene al Armatei Naționale, aparatul a fost depistat la ora 23:41, deplasându-se din direcția localității Stepanivka, regiunea Odesa. Acesta a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova prin zona localității Priozeornoia.

La doar un minut după intrare, la ora 23:42, aparatul de zbor a părăsit spațiul aerian național, îndreptându-se spre nordul localității Stepanivka.

S-a stabilit că caracteristicile aparatului de zbor sunt similare cu Gheran 3 (Shahed 238) care a survolat spațiul aerian al țării noastre în urma atacurilor aeriene din această noapte ale Federației Ruse asupra regiunii Odesa”, a transmis ministerul.

Amintim că incidentul vine după ce, pe 9 august, o dronă de luptă a explodat în satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, provocând ulterior un incendiu de vegetație. La fața locului au fost găsit, preliminar, fragmente ale dronei, potrivit poliției.

Aparatul a provocat distrugeri pe o rază de 800 de metri. La unele gospodării le-au sărit sticlele.

În urma incidentului, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost rechemat pentru consultări.

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: