„De unde să-i luăm?”. Edilul de Comrat spune că primăria nu-și permite să crească cu 1300 de lei salariile bugetarilor

Primăria din Comrat nu va oferi angajaților sporul salarial în valoare de 1300 de lei, anunțat anterior de Guvern. Potrivit primarului municipiului Comrat Serghei Anastasov, în timp ce autoritățile centrale au anunțat majorări de salarii cu 1300 de lei, primăriile au fost lăsate să se descurce singure. Edilul spune că n-are fonduri pentru a majora lefurile bugetarilor.

Potrivit legii bugetului de stat, în anul 2023 tuturor bugetarilor li se acordă un spor salarial în valoare de 1300 de lei. Primarul municipiului Comrat susține că Guvernul a solicitat primăriilor să majoreze salariile funcționarilor, însă fără a aloca bani din bugetul de stat în acest sens.

„Dacă se majorează bugetul primăriilor cu 20%, doar atunci putem majora bugetul salariaților tot cu 20%, nu cu 100%. Acum trebuie să găsim 1300 de lei ca să-i plătim angajaților. Noi nu avem bani pentru așa ceva. Unde să-i găsim? Să ne punem ochelari și să-i căutăm? Noi nu avem posibilitatea să venim cu această majorare”, a spus edilul la Vocea Basarabiei, potrivit IPN.

„Avem nevoie de peste 5 milioane de lei, avem nevoie de alte 2 milioane lei, bani pe care-i achităm structurilor statului. În total, sunt 7-8 milioane de lei. De unde să-i luăm? Nu majorăm salariile, nu avem posibilitate. Guvernul a încălcat legea care prevede că dacă nu sunt bani, nu trebuie să existe majorări de salarii”, a adăugat Anastasov.

Potrivit primarului, municipiul Comrat se dezvoltă însă nu poate fi vorba de investiții locale. Edilul spune că cele mai multe proiecte din oraș sunt finanțate de partenerii externi ai țării, bugetul local fiind prea mic pentru proiecte de modernizare a infrastructurii.

***

Pe 22 decembrie 2022, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 a fost votat în cea de-a doua lectură. Astfel s-a decis ca în anul 2023, sporul lunar pentru bugetari să fie în mărime de 1300 lei.

Edilul capitalei Ion Ceban declara că Primăria nu are bani pentru a acoperi majorările de 1 300 de lei la salarii pentru angajații din sectorul public. „Ne-au impus să mărim salariile funcționarilor, dar bani nu au dat de la Guvern”, a menționat, pe 26 decembrie, Ceban.

Iar Congresul Autorităților Locale din Moldova menționa că decizia Guvernului de a crește salariile reprezentanților APL cu 1300 de lei din contul bugetelor locale este contrară prevederilor constituționale. Congresul a amintit că deja de zeci de ani cadrul constituțional și legal din Republica Moldova prevede că bugetele locale sunt separate de cel de stat: „În cazul în care Guvernul deține întreaga competență în creșterea salarială pentru întregul sistem bugetar, conform legii, tot Guvernul este obligat să-și asume asigurarea cu resurse și acoperirea acestor decizii luate”.

Și primarul municipiului Bălți Nicolai Grigorișin a declarat pentru NM că bugetul municipiului Bălți „nu poate acoperi” majorarea salariilor angajaților din sectorul public.

Vladimir Arachelov, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, a spus pentru NM că autoritățile locale trebuie să își stabilească corect prioritățile și să își organizeze activitățile în așa fel încât să-și poată îndeplini responsabilitățile și să plătească salariile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andei Mardari / NewsMaker

Cresc cazurile de agresiune și intimidare a judecătorilor. CSM solicită Guvernului și Parlamentului legi și pedepse mai dure

Consiliul Superior al Magistraturii avertizează asupra creșterii riscurilor la adresa securității judecătorilor și cere Parlamentului și Guvernului modificări legislative urgente, inclusiv înăsprirea pedepselor pentru agresarea personalului instanțelor. Avertismentul vine după ce, săptămâna trecută, o femeie a atacat o judecătoare chiar în sala de ședințe a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, într-un dosar respins de instanță.

„Consiliul Superior al Magistraturii constată o creștere alarmantă a cazurilor de agresiune, intimidare și presiune asupra judecătorilor, inclusiv violență fizică în sălile de judecată, amenințări directe, hărțuire și campanii de intimidare în mediul online, în special în cauze sensibile și de mare corupție”, potrivit instituției.

În perioada 2025–2026, au fost înregistrate mai multe incidente grave în instanțele din Chișinău, Căușeni și Bălți, unele soldate cu traumatisme fizice ale judecătorilor, fapt ce confirmă existența unui risc real pentru siguranța magistraților și pentru independența justiției.

„CSM a condamnat public aceste fapte, a sesizat organele de urmărire penală și a promovat măsuri de securitate, inclusiv control sporit al accesului și dotarea instanțelor cu sisteme de protecție”, se mai arată în comunicat.

Protecția judecătorilor, insuficient reglementată

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția că actualul cadru normativ nu oferă o protecție suficientă judecătorilor, în condițiile în care lipsesc norme contravenționale și penale speciale, deși acestea au existat anterior în legislația națională și sunt consacrate în prezent în normele altor state europene.

În acest context, CSM solicită Parlamentului și Guvernului modificarea Codului contravențional și a Codului penal pentru sancționarea expresă a ultrajului, agresiunii, amenințării și hărțuirii împotriva judecătorilor, precum și adoptarea măsurilor legislative necesare pentru crearea și funcționarea poliției judiciare, ca mecanism esențial de protecție a instanțelor și a actului de justiție.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Ministerului Justiției, dar și de la președinta comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, Veronica Roșca. Până la publicarea materialului, aceștia nu au răspuns apelurilor noastre.

Amintim că o judecătoare a fost agresată pe 29 ianuarie, de către o justițiabilă, în incinta Judecătoriei Chișinău. Cazul a fost făcut public de Consiliul Superior al Magistraturii, care condamnă cu fermitate incidentul și îl califică drept un atac grav asupra independenței justiției și a autorității puterii judecătorești.
***
În august 2025, un judecător a fost atacat cu o cheie de gaz chiar în timpul unei ședințe de judecată, la Judecătoria Centru din Chișinău. Atacul s-a produs imediat după pronunțarea unei decizii, iar agresorul era un bărbat trimis în judecată pentru violență în familie.

Deși, după acel incident, subiectul creării Poliției Judecătorești a fost readus în atenția publică, inițiativa a rămas la nivel de intenție. Instituirea acestei structuri a fost inclusă în Planul de acțiuni pentru asigurarea independenței justiției pentru anii 2022–2025, aprobat în 2021. Documentul prevedea elaborarea și aprobarea, până la sfârșitul anului 2025, a cadrului normativ necesar, precum și dotarea fiecărei instanțe cu personal și echipamente specializate.

Fosta ministră a Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, declara la sfârșitul verii trecute că au avut loc mai multe discuții între reprezentanții Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Consiliului Superior al Magistraturii privind crearea Poliției Judecătorești. Potrivit acesteia, lipsa unui consens asupra instituției care ar urma să gestioneze noua structură a întârziat implementarea proiectului.
Instituirea Poliției Judecătorești presupune, totodată, alocarea unor resurse financiare și umane suplimentare, precum și reglementarea unui statut special pentru angajații acestei structure, a mai explicat ex-ministra Justiției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: