unimedia.info

Decizia CEDO privind legalitatea închiderii postului de televiziune NIT în 2012

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) și-a pronunțat decizia cu privire la canalul de televiziune privat NIT, care în 2012 a rămas fără licență. Potrivit deciziei, nu a existat o violare a libertății de exprimare. Astfel, retragerea licenței postului a fost legală. 

În perioada 2009 – 2011, televiziunea a fost sancționată de multiple ori pentru încălcarea legislației privind protecția pluralismului, în particular obligațiilor de neutralitate și imparțialitate, în buletinele sale de știri.

În particular, autoritatea națională a audiovizualului a acuzat canalul de televiziune de lipsa pluralismului, buletine de știri părtinitoare din punct de vedere politic, favorizând partidul politic de opoziție și difuzând chestiuni distorsionate.

În 2012, după ce canalul de televiziune a eșuat să se conformeze i-a a fost retrasă licența companiei.

Compania Noile Idei Televizate (NIT) S.R.L. a contestat decizia respectivă în fața instanțelor naționale, însă acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Invocând Articolul 10 din Convenție și Articolul 1 Protocolul nr. 1, compania s-a plâns că revocarea licenței a constituit o încălcare a libertății de exprimare și a dreptului la respectul proprietății.

De asemenea, ea s-a plâns, în temeiul Articolului 6, dreptul la un proces echitabil, că procedurile privind revocarea licenței nu au fost echitabile. Ea a cerut Curții să examineze, în particular, dacă legislația națională putea impune o obligație de neutralitate și imparțialitate în buletinele de știri a unei televiziuni private ce difuzează pe frecvențe naționale.

În acest fel, după 10 ani, CEDO declară că „nu a existat o violare a Articolului 10 din Convenție, libertatea de exprimare și că nu a existat o violare a Articolul 1 Protocolul nr. 1, respectul proprietății”.

„Curtea a fost convinsă că motivele care au stat în spatele deciziei de a restricționa libertatea de exprimare a companiei reclamante au fost suficiente și relevante și că autoritățile naționale au balansat necesitatea de a proteja plularismul și drepturile altora, pe de o parte, și necesitatea de a proteja dreptul la libertatea de exprimare pe de altă pare”, relatează Asociația obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului cu privire la decizia Curții.

Compania reclamantă, Noile Idei Televizate (NIT) S.R.L., a deținut un canal de televiziune privat, NIT, în Moldova. Ea și-a început activitatea în 1997 și în 2004 a primit licență pentru frecvență națională. Începând cu 2009, ea a fost vocea principală a singurului partid de opoziție.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

lumeinmundo

Jos gândacii! Curajul de a vorbi: cum o problemă banală s-a transformat în amenințări

Într-o societate democratică și orientată spre progres, curajul de a vorbi despre problemele reale ar trebui să fie o normalitate sau cel puțin încurajat. Totuși, realitatea ne arată adesea contrariul: cei care îndrăznesc să ridice vocea sunt nevoiți să se confrunte cu intimidări, gaslighting și răzbunări instituționale. Cazul recent al unui cămin de studenți din capitală, unde prezența gândacilor de bucătărie a fost documentată prin imagini virale pe TikTok și confirmată de reportajul NewsMaker, ilustrează perfect această disonanță. Nu e vorba doar despre o problemă de salubritate, ci despre o lecție despre asumarea riscurilor și importanța de a nu tăcea în fața nedreptăților. Hai să vă povestesc cum a fost. 

Zilele trecute, un grup de studenți decide să nu mai tolereze condițiile insalubre în care trăiesc. Ei publică pe TikTok imagini cu gândacii din cameră. Acestea au fost preluate de presă. NewsMaker nu este o excepție: am văzut subiectul și am mers la fața locului pentru fact checking. Administrația căminului, inițial cooperantă, ne-a permis accesul, asigurând că totul este sub control. Dar realitatea filmată a contrazis declarațiile: gândacii sunt acolo, iar mai mulți studenți confirmă deschis, în fața camerelor și a administratorului, că problema persistă de ani buni. Ar fi trebuit să fie un moment de responsabilitate colectivă, un pas spre rezolvare. Nu cred că pe cineva șochează această situație: da, este neplăcut, dar multă lume a fost în căminele studențești din Chișinău (nu mai vorbesc de alte orașe) și știe că sunt vechi, că reparațiile lasă de dorit, că se fac eforturi pentru condiții mai bune. Toată povestea se putea încheia cu o asumare.

În schimb, ce urmează? Administrația universității pune la îndoială veridicitatea imaginilor. Mai târziu, chiar rectorul insinuează interese ascunse, vorbind despre o „campanie de denigrare”. Mai grav: începem să primim mesaje private de la studenți care raportează intimidări și amenințări cu evacuarea din cămin, doar pentru că au avut curajul să vorbească.

Este aceasta o reacție preocupată de binele studenților? Sau mai degrabă o încercare de mușamalizare în detrimentul adevărului?

A doua zi, am aflat despre faptul că în cămin a fost anunțată o dezinsecție. Ceea ce este, de fapt, o veste bună. Mergem să filmăm, însă de data aceasta suntem alungați, iar după ce publicăm momentul – reportajul devine motiv pentru amenințări cu plângeri la poliție. Aceste gesturi nu fac decât să amplifice suspiciunile: dacă problema nu există, de ce atâta efort pentru a o ascunde?

Și nu e un caz izolat. Zeci de mesaje primite pe rețele sociale confirmă că infestarea cu gândaci este o realitate în multe cămine studențești, nu doar în cel documentat. Atunci, de ce reacția instituțiilor este una de răzbunare și presiune asupra celor care vorbesc? De ce discursurile siropoase despre „noua generație” și speranțele pe care ni le punem în ea se transformă, la un test banal, în amenințări și negări? Ce lecție le dăm acestor tineri? Că tăcerea este aur, iar curajul – o greșeală costisitoare?

Adevărul este că asumarea riscurilor, fie că e vorba de a posta un video pe TikTok sau de a vorbi în fața camerelor, este esențială pentru orice schimbare socială. Istoria ne arată că progresul a venit din vocile care au refuzat să tacă: de la mișcările pentru drepturi civile la dezvăluirile despre corupție. În contextul nostru, studenții aceștia nu cer lux, ci condiții decente de trai, pe care le merită dintr-un minim respect. Prin intimidarea lor, instituțiile nu rezolvă problema, ci o perpetuează, erodând încrederea în autorități și descurajând viitoarele generații să se implice. Ce fel de societate construim dacă pedepsim curajul?

Este timpul să încurajăm vocile celor care vor o schimbare, să le protejăm și să le ascultăm, nu să le reducem la tăcere. Doar așa putem spera la un viitor în care problemele nu sunt ascunse sub covor, ci rezolvate cu transparență și responsabilitate.

Studenții au dat o lecție de curaj, acum e rândul altora să învețe din ea.
Și da: noi, jurnaliștii, vom filma și publica realitatea așa cum este, chiar dacă nu e comodă pentru unii.
Pentru că „tarakanii” se tem de lumină.

Stela Untila
redactor-șef NewsMaker

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: