EPC Moldova

Declarația lui Macron despre întâlnirea lui Aliyev și Pașinian, din Moldova, a nemulțumit Azerbaidjanul

Declarația președintelui Franței, după ce a participat la discuția liderilor europeni cu președintele azer și premierul armean, nu reflectă și denaturează poziția părților. Precizările au fost făcute de Ministerul de Externe azer. De menționat că părțile au avut un dialog în timpul Summitului Comunității Politice Europene de la Bulboaca. 

La summitul din 1 iunie din Republica Moldova a avut loc o discuție între președintele Consiliului European Charles Michel, președintele azer Ilham Aliyev, premierul armean Nikol Pașinian, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz. 

Potrivit lui Charles Michel, în cadrul reuniunii s-a discutat despre chestiuni legate de delimitarea frontierei și semnarea unui tratat de pace între Baku și Erevan, securitatea și drepturile locuitorilor Nagorno-Karabakh, deblocarea comunicațiilor în regiune. Președintele Consiliului European a menționat că întâlnirea a fost productivă.

Declarația despre întâlnire, făcută unilateral de președintele Franței, nu reflectă și denaturează poziția părților. Din păcate, acesta nu este primul caz de astfel de comportament din partea Franței și nu aduce o contribuție pozitivă la procesul de pace dintre Azerbaidjan și Armenia, pacea și stabilitatea în regiune”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe azer Aihan Gadjizade, comunică kavkaz-uzel.eu

În declarația sa, Macron a spus că liderii europeni au cerut Armeniei și Azerbaidjanului să își respecte toate obligațiile, în special obligația de a elibera cât mai curând prizonierii de război.

Ei au mai subliniat, potrivit lui Macron, importanța definirii drepturilor și garanțiilor pentru armenii care trăiesc în Nagorno-Karabakh. 

La fel, Macron a vorbit despre importanța renunțării la orice retorică ostilă și continuarea eforturilor pentru restabilirea păcii „în beneficiul întregii populații din regiune”.

Cu câteva zile înainte de Summitul din Moldova, presa a vehiculat informația precum că în Moldova va fi semnat un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, care va pune punct conflictului din Nagorno-Karabakh, ce durează deja de zeci de ani. După întrevederea de la Bulboaca s-a stabilit o altă discuție între părți – la Bruxelles pe 21 iulie 2023. La întrevedere vor participa: premierul armean Nikol Pașinean, președintele azer Ilham Aliev și președintele Consiliului European Charles Michel.

***

La mijlocul lui iulie 2020, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni.

În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul Gaik Vartanean și Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sunt puse în aplicare de Armenia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: