EPC Moldova

Declarația lui Macron despre întâlnirea lui Aliyev și Pașinian, din Moldova, a nemulțumit Azerbaidjanul

Declarația președintelui Franței, după ce a participat la discuția liderilor europeni cu președintele azer și premierul armean, nu reflectă și denaturează poziția părților. Precizările au fost făcute de Ministerul de Externe azer. De menționat că părțile au avut un dialog în timpul Summitului Comunității Politice Europene de la Bulboaca. 

La summitul din 1 iunie din Republica Moldova a avut loc o discuție între președintele Consiliului European Charles Michel, președintele azer Ilham Aliyev, premierul armean Nikol Pașinian, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz. 

Potrivit lui Charles Michel, în cadrul reuniunii s-a discutat despre chestiuni legate de delimitarea frontierei și semnarea unui tratat de pace între Baku și Erevan, securitatea și drepturile locuitorilor Nagorno-Karabakh, deblocarea comunicațiilor în regiune. Președintele Consiliului European a menționat că întâlnirea a fost productivă.

„Declarația despre întâlnire, făcută unilateral de președintele Franței, nu reflectă și denaturează poziția părților. Din păcate, acesta nu este primul caz de astfel de comportament din partea Franței și nu aduce o contribuție pozitivă la procesul de pace dintre Azerbaidjan și Armenia, pacea și stabilitatea în regiune”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe azer Aihan Gadjizade, comunică kavkaz-uzel.eu. 

În declarația sa, Macron a spus că liderii europeni au cerut Armeniei și Azerbaidjanului să își respecte toate obligațiile, în special obligația de a elibera cât mai curând prizonierii de război.

Ei au mai subliniat, potrivit lui Macron, importanța definirii drepturilor și garanțiilor pentru armenii care trăiesc în Nagorno-Karabakh. 

La fel, Macron a vorbit despre importanța renunțării la orice retorică ostilă și continuarea eforturilor pentru restabilirea păcii „în beneficiul întregii populații din regiune”.

Cu câteva zile înainte de Summitul din Moldova, presa a vehiculat informația precum că în Moldova va fi semnat un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, care va pune punct conflictului din Nagorno-Karabakh, ce durează deja de zeci de ani. După întrevederea de la Bulboaca s-a stabilit o altă discuție între părți – la Bruxelles pe 21 iulie 2023. La întrevedere vor participa: premierul armean Nikol Pașinean, președintele azer Ilham Aliev și președintele Consiliului European Charles Michel.

***

La mijlocul lui iulie 2020, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni.

În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul Gaik Vartanean și Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sunt puse în aplicare de Armenia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Vasile Tofan

Tofan, la tribuna ONU: „Moldova poate că nu va deveni o mare putere, dar cu certitudine poate deveni o țară măreață”

Prim-ministrul Vasile Tofan a susținut sâmbătă, 26 septembrie, un discurs la Adunarea Generală a ONU. Oficialul a vorbit despre parcursul european al Republicii Moldova, presiunile exercitate de Rusia, războiul din Ucraina și securitatea țării, dar și despre necesitatea consolidării democrației și dezvoltării economice. Șeful Guvernului a subliniat că Moldova trebuie să-și decidă singură viitorul și să-și consolideze rolul în comunitatea internațională.

„În cea mai mare parte a acestei perioade, lumea ne-a descris drept o țară prinsă între Est și Vest — un loc în care alții hotărau. Astăzi mă aflu în fața dumneavoastră în calitate de nou prim-ministru al unei țări care a făcut propria alegere”, a spus Tofan.

Premierul a afirmat că, după independență, Moscova a folosit gazul și embargourile comerciale ca instrumente de presiune, iar în ultimii ani Rusia ar fi încercat să influențeze politica din Moldova prin finanțări ilicite, dezinformare, atacuri cibernetice și cumpărarea voturilor.

„Moldovenii au răspuns că țara lor nu este de vânzare”, a declarat Tofan.

El a prezentat integrarea europeană drept un „proiect național” și a spus că aderarea la UE nu reprezintă pentru Moldova înlocuirea unei sfere de influență cu alta. „Înseamnă că cetățenii noștri își exercită dreptul de a alege. De a alege democrația. De a alege prosperitatea. De a alege pacea”, a afirmat premierul.

O parte importantă a discursului a fost dedicată războiului din Ucraina. Tofan, care a spus că a locuit aproape 15 ani la Kiev, a relatat inclusiv despre impactul războiului asupra copiilor.

„Copiii au ajuns înspăimântător de pricepuți la această aritmetică nocturnă a războiului”, a spus el, referindu-se la copiii care calculează timpul până la sosirea dronelor și momentul în care trebuie să ajungă în adăposturi.

Premierul a declarat că drone rusești au încălcat în mod repetat spațiul aerian al Republicii Moldova și a avertizat că repetarea acestor incidente nu trebuie să le transforme în ceva normal. „Faptul că o încălcare se repetă nu o face acceptabilă”, a subliniat Tofan.

În discurs, șeful Guvernului a cerut și retragerea armatei ruse din regiunea transnistreană.

„Vom continua să insistăm pe retragerea lor necondiționată. Ne dorim o reintegrare pașnică a țării noastre, cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, a declarat el.

La final, Tofan a spus că Moldova trebuie să-și cunoască nu doar problemele, ci și capacitatea de a-și decide singură viitorul.

„Prea mult timp, moldovenilor li s-a spus că țara noastră este prea mică, prea expusă și prea divizată ca să-și poată alege singură viitorul. (…) Noi ne cunoaștem problemele. Dar trebuie să ne cunoaștem și puterea”, a spus premierul.

„Moldova poate că nu va deveni o mare putere, dar cu certitudine poate deveni o țară măreață”, a încheiat Tofan.

Amintim că Vasile Tofan se află la New York în perioada 23-26 septembrie, unde participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Acesta a avut întrevederi cu cu prim-miniștrii Sloveniei și Croației și discuții cu reprezentanți ai mediului de afaceri american.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: