EPC Moldova

Declarația lui Macron despre întâlnirea lui Aliyev și Pașinian, din Moldova, a nemulțumit Azerbaidjanul

Declarația președintelui Franței, după ce a participat la discuția liderilor europeni cu președintele azer și premierul armean, nu reflectă și denaturează poziția părților. Precizările au fost făcute de Ministerul de Externe azer. De menționat că părțile au avut un dialog în timpul Summitului Comunității Politice Europene de la Bulboaca. 

La summitul din 1 iunie din Republica Moldova a avut loc o discuție între președintele Consiliului European Charles Michel, președintele azer Ilham Aliyev, premierul armean Nikol Pașinian, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz. 

Potrivit lui Charles Michel, în cadrul reuniunii s-a discutat despre chestiuni legate de delimitarea frontierei și semnarea unui tratat de pace între Baku și Erevan, securitatea și drepturile locuitorilor Nagorno-Karabakh, deblocarea comunicațiilor în regiune. Președintele Consiliului European a menționat că întâlnirea a fost productivă.

Declarația despre întâlnire, făcută unilateral de președintele Franței, nu reflectă și denaturează poziția părților. Din păcate, acesta nu este primul caz de astfel de comportament din partea Franței și nu aduce o contribuție pozitivă la procesul de pace dintre Azerbaidjan și Armenia, pacea și stabilitatea în regiune”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe azer Aihan Gadjizade, comunică kavkaz-uzel.eu

În declarația sa, Macron a spus că liderii europeni au cerut Armeniei și Azerbaidjanului să își respecte toate obligațiile, în special obligația de a elibera cât mai curând prizonierii de război.

Ei au mai subliniat, potrivit lui Macron, importanța definirii drepturilor și garanțiilor pentru armenii care trăiesc în Nagorno-Karabakh. 

La fel, Macron a vorbit despre importanța renunțării la orice retorică ostilă și continuarea eforturilor pentru restabilirea păcii „în beneficiul întregii populații din regiune”.

Cu câteva zile înainte de Summitul din Moldova, presa a vehiculat informația precum că în Moldova va fi semnat un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, care va pune punct conflictului din Nagorno-Karabakh, ce durează deja de zeci de ani. După întrevederea de la Bulboaca s-a stabilit o altă discuție între părți – la Bruxelles pe 21 iulie 2023. La întrevedere vor participa: premierul armean Nikol Pașinean, președintele azer Ilham Aliev și președintele Consiliului European Charles Michel.

***

La mijlocul lui iulie 2020, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni.

În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul Gaik Vartanean și Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sunt puse în aplicare de Armenia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

Vlah, sesizare la CEC împotriva lui Recean, după decizia privind blocare conturilor sale: „Implicarea directă a unui candidat electoral”

Lidera Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, candidată la alegerile parlamentare, a depus o sesizare la Comisia Electorală Centrală (CEC) în privința premierului Dorin Recean, după ce a semnat decizia privind blocarea conturilor sale bancare. Politiciana îl acuză pe Recean, care la fel candidează la scrutin pe lista PAS, că ar fi folosit funcția de prim-ministru împotriva unui contracandidat electoral și cere CEC-ului să-l sancționeze.

Potrivit unui comunicat al PRIM, în sesizarea depusă la CEC, Irina Vlah menţionează că Dorin Recean a participat la şedinţa Consiliului Interinstituţional de Supervizare şi a semnat decizia prin care s-a decis blocarea conturilor sale bancare

Această măsură, adoptată cu implicarea directă a unui candidat electoral, are consecinţe directe asupra posibilităţii mele de a participa în mod liber şi în condiţii de egalitate la scrutinul parlamentar. De asemenea, Dorin Recean a făcut declaraţii publice cu caracter electoral şi denigrator. Adică, şi-a folosit funcţia pentru a justifica o măsură ce afectează direct un contracandidat electoral”, a declarat Vlah, citată în comunicat.

Astfel, politiciana cerut CEC să constate implicarea prim-ministrului „în utilizarea resurselor administrative şi folosirea funcţiei de demnitate publică în scop electoral; să dispună măsurile prevăzute de legislaţia electorală pentru sancţionarea încălcării principiilor de neutralitate şi egalitate între concurenţi; să garanteze respectarea dreptului său de a participa la procesul electoral în condiţii egale şi nediscriminatorii”.

Amintim că președinta PRIM, Irina Vlah, alături de alte 15 persoane, a fost inclusă la sfârșitul lunii august pe lista de sancțiuni a Canadei. Decizia a fost motivată prin „activități de ingerință rusă înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie”.

Măsurile restrictive prevăd înghețarea bunurilor și interzicerea oricăror tranzacții financiare cu persoanele și organizațiile vizate, precum și declararea acestora drept inadmisibile pe teritoriul canadian.

Pe 5 septembrie, Dorin Recean a anunțat că Consiliul Interinstituțional de Supervizare, pe care îl prezidează, a decis să aplice sancțiunile impuse de Canada. El a precizat că Serviciul Fiscal de Stat va bloca, în decurs de două zile, conturile bancare ale Irinei Vlah. Totodată, premierul a mai spus că autoritățile țării nu vor tolera ca securitatea națională „să fie călcată în picioare” și „transformată în jucăria unor portavoce ale Kremlinului”.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate pe 28 septembrie, iar campania electorală a demarat pe 29 august.

Partidul Republican „Inima Moldovei” va candida la alegerile parlamentare împreună cu alte formațiuni pro-ruse – Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor și Partidul „Pentru Viitorul Moldovei” – în cadrul Blocului electoral „Patriotic”. Irina Vlah se află pe poziția a treia pe lista candidaților blocului la funcția de deputat.

Dorin Recean va candida la scrutin pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, pe poziția a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: