EPC Moldova

Declarația lui Macron despre întâlnirea lui Aliyev și Pașinian, din Moldova, a nemulțumit Azerbaidjanul

Declarația președintelui Franței, după ce a participat la discuția liderilor europeni cu președintele azer și premierul armean, nu reflectă și denaturează poziția părților. Precizările au fost făcute de Ministerul de Externe azer. De menționat că părțile au avut un dialog în timpul Summitului Comunității Politice Europene de la Bulboaca. 

La summitul din 1 iunie din Republica Moldova a avut loc o discuție între președintele Consiliului European Charles Michel, președintele azer Ilham Aliyev, premierul armean Nikol Pașinian, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz. 

Potrivit lui Charles Michel, în cadrul reuniunii s-a discutat despre chestiuni legate de delimitarea frontierei și semnarea unui tratat de pace între Baku și Erevan, securitatea și drepturile locuitorilor Nagorno-Karabakh, deblocarea comunicațiilor în regiune. Președintele Consiliului European a menționat că întâlnirea a fost productivă.

Declarația despre întâlnire, făcută unilateral de președintele Franței, nu reflectă și denaturează poziția părților. Din păcate, acesta nu este primul caz de astfel de comportament din partea Franței și nu aduce o contribuție pozitivă la procesul de pace dintre Azerbaidjan și Armenia, pacea și stabilitatea în regiune”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe azer Aihan Gadjizade, comunică kavkaz-uzel.eu

În declarația sa, Macron a spus că liderii europeni au cerut Armeniei și Azerbaidjanului să își respecte toate obligațiile, în special obligația de a elibera cât mai curând prizonierii de război.

Ei au mai subliniat, potrivit lui Macron, importanța definirii drepturilor și garanțiilor pentru armenii care trăiesc în Nagorno-Karabakh. 

La fel, Macron a vorbit despre importanța renunțării la orice retorică ostilă și continuarea eforturilor pentru restabilirea păcii „în beneficiul întregii populații din regiune”.

Cu câteva zile înainte de Summitul din Moldova, presa a vehiculat informația precum că în Moldova va fi semnat un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, care va pune punct conflictului din Nagorno-Karabakh, ce durează deja de zeci de ani. După întrevederea de la Bulboaca s-a stabilit o altă discuție între părți – la Bruxelles pe 21 iulie 2023. La întrevedere vor participa: premierul armean Nikol Pașinean, președintele azer Ilham Aliev și președintele Consiliului European Charles Michel.

***

La mijlocul lui iulie 2020, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni.

În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul Gaik Vartanean și Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sunt puse în aplicare de Armenia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alain Berset

Berset, despre decizia CtEDO privind abuzurile Rusiei în Transnistria: Obținerea executării va fi „extrem de dificilă”

Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, consideră că obținerea executării rapide a deciziei Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO), prin care Rusia a fost condamnată pentru abuzuri grave în regiunea transnistreană, va fi „extrem de dificilă”. El a menționat că, în perioada următoare, Republica Moldova va trebui să abordeze subiectul pentru a găsi o cale de punere în aplicare a hotărârii, întrucât deține președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei – organul care monitorizează executarea deciziilor CtEDO. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru NewsMaker, pe 20 noiembrie.

În ceea ce privește executarea hotărârilor Curții, în general în Europa avem un nivel foarte înalt de executare, dar nu toate hotărârile sunt executate pe termen scurt sau mediu. Rolul de a urmări executarea îi revine Comitetului de Miniștri. Odată ce Curtea a decis, discuția devine mult mai politică, la nivelul statelor membre, iar Comitetul Miniștrilor poartă toate discuțiile privind executarea. În acest caz, așa cum ați menționat, va fi extrem de dificil să avem o executare rapidă. Dar avem primele două etape — decizia și constatarea — iar acum, sub președinția Moldovei în următoarele șase luni, va fi responsabilitatea acesteia să pună subiectul pe agenda discuțiilor și să vadă ce poate fi făcut pentru a obține executarea”, a declarat Alain Berset.

Amintim că, pe 23 octombrie, CtEDO a condamnat Federația Rusă pentru abuzuri grave comise în regiunea transnistreană, inclusiv detenții ilegale, maltratări, încălcarea dreptului la un proces echitabil, la libera circulație și la libertatea de exprimare. Instanța a obligat statul rus să plătească peste 100 000 de euro despăgubiri morale și cheltuieli de judecată pentru 5 locuitori din stânga Nistrului.

Rusia s-a retras din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului pe 16 septembrie 2022, pe fondul invaziei în Ucraina. Astfel, la CtEDO nu mai pot fi depuse plângeri privind încălcări comise de statul rus după 16 septembrie 2022, însă Curtea își menține competența de examinare a cazurilor care se referă la încălcări săvârșite înainte de această dată.

Cu toate acestea, în iunie 2022, autoritățile ruse au adoptat o lege care oprește executarea deciziilor CtEDO pronunțate după 15 martie 2022.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: