EPC Moldova

Declarația lui Macron despre întâlnirea lui Aliyev și Pașinian, din Moldova, a nemulțumit Azerbaidjanul

Declarația președintelui Franței, după ce a participat la discuția liderilor europeni cu președintele azer și premierul armean, nu reflectă și denaturează poziția părților. Precizările au fost făcute de Ministerul de Externe azer. De menționat că părțile au avut un dialog în timpul Summitului Comunității Politice Europene de la Bulboaca. 

La summitul din 1 iunie din Republica Moldova a avut loc o discuție între președintele Consiliului European Charles Michel, președintele azer Ilham Aliyev, premierul armean Nikol Pașinian, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz. 

Potrivit lui Charles Michel, în cadrul reuniunii s-a discutat despre chestiuni legate de delimitarea frontierei și semnarea unui tratat de pace între Baku și Erevan, securitatea și drepturile locuitorilor Nagorno-Karabakh, deblocarea comunicațiilor în regiune. Președintele Consiliului European a menționat că întâlnirea a fost productivă.

Declarația despre întâlnire, făcută unilateral de președintele Franței, nu reflectă și denaturează poziția părților. Din păcate, acesta nu este primul caz de astfel de comportament din partea Franței și nu aduce o contribuție pozitivă la procesul de pace dintre Azerbaidjan și Armenia, pacea și stabilitatea în regiune”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe azer Aihan Gadjizade, comunică kavkaz-uzel.eu

În declarația sa, Macron a spus că liderii europeni au cerut Armeniei și Azerbaidjanului să își respecte toate obligațiile, în special obligația de a elibera cât mai curând prizonierii de război.

Ei au mai subliniat, potrivit lui Macron, importanța definirii drepturilor și garanțiilor pentru armenii care trăiesc în Nagorno-Karabakh. 

La fel, Macron a vorbit despre importanța renunțării la orice retorică ostilă și continuarea eforturilor pentru restabilirea păcii „în beneficiul întregii populații din regiune”.

Cu câteva zile înainte de Summitul din Moldova, presa a vehiculat informația precum că în Moldova va fi semnat un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, care va pune punct conflictului din Nagorno-Karabakh, ce durează deja de zeci de ani. După întrevederea de la Bulboaca s-a stabilit o altă discuție între părți – la Bruxelles pe 21 iulie 2023. La întrevedere vor participa: premierul armean Nikol Pașinean, președintele azer Ilham Aliev și președintele Consiliului European Charles Michel.

***

La mijlocul lui iulie 2020, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni.

În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul Gaik Vartanean și Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sunt puse în aplicare de Armenia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/MAN

MAN a protestat la Președinție, dar a solicitat acțiuni de la Parlament. Ce le-a cerut Ceban lui Voronin, Dodon, Costiuc și Usatîi

Mișcarea Alternativă Națională (MAN), formațiune condusă de primarul Chișinăului, Ion Ceban, a organizat astăzi, 23 martie, la Președinție, un nou flashmob cu privire la criza carburanților. Manifestanții au acuzat autoritățile centrale că nu intervin cu măsuri concrete de sprijin pentru protejarea populației față de creșterea exorbitantă a prețurilor la benzină și motorină și au cerut convocarea unei „ședinței extraordinare” a Parlamentului.

Reprezentanți MAN, printre care și deputata Olga Ursu, au protestat în fața sediului Președinției față de gestionarea crizei carburanților. Aceștia au desfășurat pancarte cu prețurile la benzină și motorină și au afișat mesaje precum „Cerem Parlamentului să adopte de urgență măsuri de protecție a populației” și „Maia Sandu, de ce în majoritatea țărilor europene este posibil, iar în Moldova nu?”.

Facebook/MAN

În cadrul manifestației, Olga Ursu a acuzat autoritățile centrale de inacțiune în fața scumpirii prețurilor la carburanți.

În condițiile în care avem creșteri la carburanți de peste 40%, doar în ultimele săptămâni, doamna Maia Sandu convoacă Consiliul Național de Securitate cu totul pe altă temă – pentru combaterea corupției transfrontaliere. Sau doamna președintă Maia Sandu nu înțelege care sunt realitățile în Republica Moldova, sau nu vrea să le vadă, sau cineva sustrage intenționat atenția de la problemele grave cu care se confruntă societatea. (…) Am dat exemple cum alte țări vin cu acele măsuri de susținere a populației. (…) Multe țări europene au acționat deja în acest sens. Ce face Republica Moldova? (…) Ce face Parlamentul, care este condus de PAS? Zero acțiuni în acest sens”, a spus deputata.

Politiciana a propus organizarea unei „ședințe extraordinare” a Parlamentului privind criza carburanților și măsurile care trebuie să fie luate. Ea a cerut opoziției să susțină inițiativa.

Facebook/MAN
Facebook/MAN

Flashmob-ul MAN s-a desfășurat la câteva ore distanță după ce Ion Ceban a propus organizarea unei ședințe a Parlamentului dedicată exclusiv gestionării crizei carburanților, făcând apel la Vasile Costiuc, Vladimir Voronin, Igor Dodon și Renato Usatîi – liderii fracțiunilor parlamentare de opoziție.

Cei patru politicieni nu au reacționat, însă, deocamdată.

Conform legii, Parlamentul poate fi convocat în sesiune extraordinară sau specială la cererea șefului statului, președintelui legislativului sau a unei treimi din numărul de deputați.

În actuala legislatură există 46 de deputați în opoziție, ceea ce face posibilă convocarea sesiunii extraordinare.

Amintim că MAN a mai organizat la Președinție un flashmob cu privire la criza carburanților pe 11 martie. Reprezentanții formațiunii au solicitat reducerea cotelor de acciz și TVA, creare unui Fond de garantare energetică și subvenționarea motorinei pentru agricultori, în calitate de măsuri de redresare a situației.

În prezent, piața globală a carburanților este grav afectată de războiul din Iran și de limitarea tranzitului navelor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, care au dus la creșterea prețurilor la bezină și motorină.

În Republica Moldova a fost introdusă stare de alertă energetică, iar recent, Guvernul a impus temporar și o limită la vânzarea motorinei în canistre: o persoană nu poate cumpăra mai mult de 20 de litri. Potrivit autorităților, măsura are scopul de a asigura continuitatea aprovizionării cu produse petroliere și de a menține stocurile disponibile, în contextul situației din Orientul Mijlociu.

Între timp, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat că marți, 24 martie, benzina A95 se va scumpi cu 41 de bani și va costa 28,88 lei/litru, iar motorina se va scumpi cu 60 de bani și va ajunge la 29,81 lei/litru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: