Declarație: 77 de organizații din Moldova cer o pace durabilă și garanții reale de securitate pentru Ucraina

77 de organizații din Republica Moldova au făcut apel la o pace justă și durabilă în Ucraina. Potrivit organizațiilor, aceasta trebuie să includă garanții reale de securitate atât pentru Ucraina, cât și pentru întreaga Europă. Totodată, organizațiile cer tragerea la răspundere a celor responsabili de crime de război și atrocități. Apelul se regăsește într-o declarație comună a organizațiilor societății civile din Republica Moldova, lansată în contextul împlinirii a patru ani de la invazia pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina.

Organizațiile societății civile din Republica Moldova și-au reafirmat solidaritatea cu poporul ucrainean și au făcut apel la o pace justă și durabilă. „Războiul trebuie oprit, însă pacea nu poate fi construită cu ignorarea regulilor fundamentale ale dreptului internațional. Protecția oamenilor trebuie să rămână o prioritate absolută în orice efort de încetare a focului și de negociere a păcii”, au declarat organizațiile.

Semnatarii au menționat că Republica Moldova este statul care, după Ucraina, a resimțit cel mai puternic consecințele agresiunii ruse. „În ultimii patru ani, țara noastră a demonstrat solidaritate, reziliență și capacitate de mobilizare într-un context extrem de dificil”, au adăugat organizațiile.

Totodată, acestea au făcut apel la Uniunea Europeană și la statele sale membre să ofere Ucrainei toată asistența necesară pentru a asigura o rezistență cu succes la agresiune și pentru a realiza o pace justă și sustenabilă.

„Organizațiile societății civile semnatare ale declarației facem apel la: o pace justă și durabilă, bazată pe dreptul internațional, nu pe forță; garanții reale de securitate pentru Ucraina și pentru întreaga Europă; tragerea la răspundere a celor responsabili de crime de război și atrocități; reafirmarea valorilor care au menținut pacea în Europa: umanitate, democrație, stat de drept și respectarea regulilor internaționale”, se mai arată în declarația organizațiilor.

Potrivit semnatarilor, modul în care se va încheia acest război va influența viitorul securității europene pentru generații întregi, iar o pace nedreaptă astăzi riscă să devină premisa unui nou conflict mâine.

Organizațiile semnatare:

  1. Institutul pentru Politici și Reforme Europene
  2. Alianța INFONET
  3. Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova 
  4. Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei
  5. Alianţa pentru Eficienţă Energetică și Regenerabile
  6. Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități 
  7. Amnesty International Moldova
  8. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă
  9. Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului ECO-TIRAS
  10. Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic
  11. Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova
  12. Asociația Obștească „Automobil Club din Moldova”
  13. Asociația Obștească „Centrul European pentru Iniţiative Civile „Stalker”
  14. Asociația Obștească „Centrul Național de Mediu”
  15. Asociația Obștească „Coaliția Vocea Romilor”
  16. Asociația Obștească „Cutezătorul”
  17. Asociația Obștească „Eco-Răzeni”
  18. Asociația Obștească „Eco-Sor”
  19. Asociația Obștească „EcoContact”
  20. Asociația Obștească „Fiecare Contribuie pentru Schimbare”
  21. Asociația Obștească „InnoVillage”
  22. Asociația Obștească „Institutum Virtutes Civilis”
  23. Asociația Obștească „Media Alternativa (TV8)”
  24. Asociația Obștească „Media Birlii – Uniunea Media”
  25. Asociația Obștească „Părinți Solidari”
  26. Asociația Obștească „Parteneriate pentru Fiecare Copil”
  27. Asociația Obștească „Pro Cimișlia” 
  28. Asociația Obștească „Proactive Diplomacy”
  29. Asociația Obștească „Radiovision”
  30. Asociația Obștească „Rețeaua Națională a Consiliilor Locale ale Tinerilor din Moldova”
  31. Asociația Obștească „Terra-1530”
  32. Asociația Obștească Parteneriate pentru Noua Economie
  33. Asociația Obștească pentru Copii și Tineret „FĂCLIA”
  34. Asociația pentru Combaterea Izolării Informaționale ECOU
  35. Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”
  36. Asociația pentru Drepturile Omului LEGIS
  37. Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI 
  38. Asociația pentru Politica Externă
  39. Asociația Presei Independente
  40. Asociația Promo-LEX
  41. Asociația Tineretului Ucrainean din Moldova „Zlagoda”
  42. Asociația Tinerilor Diplomați din Moldova
  43. Asociația Tinerilor Europeni JEF Moldova
  44. Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”
  45. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției
  46. Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice
  47. Centrul de Dezvoltare și Management 
  48. Centrul de Investigații Jurnalistice
  49. Centrul de Justiție Socială ECHITATE
  50. Centrul de Politici și Reforme
  51. Centrul European „Pro-Europa” din Comrat
  52. Centrul European al Consumatorului din Republica Moldova
  53. Centrul pentru Jurnalism Independent
  54. Centrul Pro Marshall din Republica Moldova
  55. Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară 
  56. Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă
  57. Clinica Juridică din Bălți
  58. Comunitatea Watchdog Moldova
  59. Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova
  60. Consiliul Național al Tineretului din Moldova
  61. Ecovisio
  62. Fundația “Terre des hommes Moldova”
  63. Fundația Est-Europeană
  64. Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova
  65. Fundația pentru Educație și Dezvoltare – Moldova 
  66. Fundația Soros Moldova
  67. Institutul de Politici Publice 
  68. Institutul European de Studii Politice din Moldova
  69. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”
  70. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova
  71. Keystone Moldova
  72. Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”
  73. Mișcarea Civică „Inițiativa Europeană”
  74. Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă
  75. Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare
  76. Realitatea Media Grup
  77. Transparency International Moldova

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters: Rusia importă benzină din India pe fondul crizei de carburanți cauzate de atacurile ucrainene

Rusia a început să importe benzină pe cale maritimă din India, în contextul în care încearcă să reducă deficitul de carburanți provocat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Informația a fost raportată de agenția de presă Reuters, care face trimitere la declarațiile a două surse din industrie.

Lipsa combustibilului este resimțită în întreaga Federație Rusă, care se întinde pe 11 fusuri orare, fiind însoțită de raționalizări, cozi lungi la benzinării și creșteri record ale prețurilor la benzină.

Kremlinul a anunțat marți, 30 iunie, că Rusia se află în contact cu mai multe state și discută posibilitatea importului de carburanți la prețuri acceptabile.

Ministerul rus al Energiei și Ministerul indian al Petrolului nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Potrivit unei surse din industrie, cel puțin 60 000 de tone de benzină au fost deja expediate din India către Rusia. O altă sursă a precizat că două petroliere, fiecare cu încărcături de 30 000–40 000 de tone, se află în tranzit.

O a treia sursă a declarat că Rusia ar urma să importe, în total, aproximativ 400 000 de tone de benzină lunar din diverse țări, inclusiv din Belarus, care deja furnizează combustibil către piața rusă.

Consumul de benzină în Rusia depășește 110 000 de tone pe zi în sezonul estival, când cererea este ridicată.
Deocamdată nu este clar ce rafinărie din India va furniza carburanții.

Președintele Vladimir Putin a recunoscut duminică, în cadrul unei reuniuni cu membri ai guvernului și alți oficiali, că atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol au dus la apariția unor lipsuri de combustibil în anumite regiuni, însă a dat asigurări că situația este sub control.

Belarus și-a crescut aproape de trei ori livrările feroviare de benzină către Rusia, ajungând la peste 70.000 de tone în prima jumătate a lunii iunie, comparativ cu perioada similară din mai, potrivit calculelor și surselor Reuters.

Totodată, Parlamentul rus a aprobat săptămâna trecută modificări ale codului fiscal menite să atenueze deficitul de carburanți provocat de atacurile cu drone ucrainene, introducând și subvenții pentru importurile de combustibil, corelate cu costurile și prețurile de livrare din India.

În paralel, importurile de petrol ale Indiei din Rusia au atins un nivel record în iunie, potrivit datelor LSEG și Kpler, rafinăriile indiene majorând achizițiile de țiței rusesc pentru a compensa impactul întreruperilor din alte rute de aprovizionare.

Petrolul rusesc a reprezentat mai mult de jumătate din totalul importurilor de țiței ale Indiei în luna iunie, în creștere față de 36,5% în luna mai, arată datele Kpler.

India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, a importat în iunie aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi din Rusia, potrivit estimărilor preliminare Kpler și LSEG.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: