Declarație: Agricultorii ar putea să rămână cu fructele pe copaci dacă va fi interzis exportul în Ucraina

Eventuala interzicere a exportului de fructe în Ucraina ar afecta în mare măsură producătorii și exportatorii de fructe și legume. Asta, pentru că Ucraina a devenit o piață de desfacere solicitantă, mai ales pentru unele soiuri de fructe, iar o altă piață de desfacere nu poate fi găsită rapid. Dacă totuși acest lucru se va întâmpla, Executivul ar trebui să vină cu mai multe măsuri compensatorii și de susținere. Declarații în acest sens au fost făcute pentru IPN de Iurie Fală, director executiv la Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”.

Iurie Fală susține că membrii Asociației pe care o reprezintă sunt solidari cu îngrijorările producătorilor de cereale, care spun că mai mulți producători mici și mijlocii sunt în prag de faliment, în mare parte din cauza prăbușirii prețurilor la materia primă agricolă din ultimul an, sub presiunea producției din Ucraina, dar spune că o eventuală interzicere a exportului de fructe în Ucraina, ca răspuns la eventuala interzicere a importului de cereale ucrainene de către Moldova, i-ar afecta negativ pe producătorii de fructe și legume.

Potrivit lui, 45% din toate caisele moldovenești sunt exportate în Ucraina, la fel și mai mult de 10% din strugurii de masă.

„Acestea sunt cantități, care, dacă vor fi interzise, vor afecta mulți producători de fructe. Nemaivorbind de fructe și legume proaspete care s-au exportat anul trecut destul de mult și anul acesta mulți s-au reorientat și le produc, inclusiv dulceață, pentru piața Ucrainei”, a adăugat Iurie Fală.

În opinia sa, dacă totuși restricțiile din partea Ucrainei vor fi impuse, Guvernul va trebui să vină cu măsuri de susținere.

Nicolae Tîltu, șef departamentul planificare și proiecte din cadrul Federației Naționale a Fermierilor din Moldova, spune că o parte din fermieri sunt de acord să fie impuse restricții la importul de cereale din Ucraina, deoarece prețurile lor de producție sunt mai mari ca cele din Ucraina. Dar, e conștient că dacă se face acest lucru, alți fermieri, inclusiv cei care procesează sau au producție cu o valoare adăugată înaltă, în special fructe, o parte din legume și pomușoare care le exportă în Ucraina, se pomenesc într-o situație delicată.

„Noi nu suntem împotriva restricțiilor, noi am vrea că dacă totuși se permite importul de cereale ucrainene, statul să vină cu măsuri compensatorii, doar că aceste măsuri compensatorii nu prea le are de unde le da, trebuie să recunoaștem. Cele 100 de milioane de lei propuse este foarte puțin, pierderile sunt de aproape două miliarde de lei. Mai este și un suport din parte Guvernului României de 4 mii de tone de motorină, la fel nu e mult, dar este ceva”, a spus Nicolae Tîltu pentru IPN. Potrivit lui, acum se monitorizează intens traficul ca să nu vină mai multe cereale din Ucraina decât este normal, a fost exclusă contrabanda și următorul pas ar fi ca sâmbătă să fie organizată o nouă întâlnire dintre reprezentanții fermierilor, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Guvern pentru alte discuții.

Soluțiile pentru depășirea provocărilor existente în sectorul agrar au fost discutate la întrevederea premierului Dorin Recean cu fermierii din Republica Moldova. Potrivit Guvernului, odată la două zile vor fi monitorizate informațiile despre cantitatea de cereale importate din Ucraina. În cazul înregistrării unui flux masiv de cereale, în măsura în care acestea nu vor mai putea fi stocate în depozitele din țară, Executivul va interveni pentru gestionarea situației în interesul producătorilor locali. Potrivit premierului, pe lângă mecanismul de monitorizare a importurilor, Guvernul promite să identifice și să ofere 100 de milioane de lei suplimentar, care vor compensa cheltuielile fermierilor pentru materia primă. La rândul său, vicepremierul, ministrul agriculturii și industriei alimentare, Vladimir Bolea, a spus că urmează a fi elaborat și un program de subvenționare a costurilor îngrășămintelor, în urma stabilirii cantităților folosite pentru însămânțarea suprafețelor, în toamna anului trecut.

Amintim că pe 6 mai 2023, Moldova a avertizat oficial Ucraina despre planurile de interzicere a importului de produse agricole ucrainene. În același timp, țara a promis că nu va bloca tranzitul mărfurilor pe teritoriul său.

Moldova intenționează să se alăture deciziei UE privind introducerea unei interdicții temporare a importului de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui din Ucraina. Ministerul Agriculturii al Republicii Moldova a explicat că este vorba de rămășițele mari de cereale din depozite, motiv pentru care fermierii locali încep să se îngrijoreze de disponibilitatea spațiului pentru depozitarea noii culturi.

Pe 8 mai, Asociația Forța Fermierilor a cerut urgentarea luării deciziei privind alinierea la Decizia Comisiei Europene din 2 mai 2023 privind restricționarea temporară a importurilor din Ucraina a grâului, porumbului, floarei soarelui și rapiței pentru 5 țări din Europa de Est. Reprezentanții Asociației subliniază că agriculturii moldoveni ar fi în pragul falimentului. Aceștia cer guvernului să găsească bani pentru a compensa pierderile înregistrate de fermieri din cauza scăderii prețurilor. În cazul în care nu li se va face pe plac, „Forța Fermierilor” avertizează că în toată țara ar putea avea loc proteste.

Ulterior, viceministrul Dezvoltării Economice, Comerțului și Agriculturii, Taras Kacika, a declarat că Ucraina se pregătește să impună o interdicție a importurilor din Republica Moldova ca răspuns la decizia de a impune restricții exporturilor agricole ucrainene.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc. 

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: