Declarație: Agricultorii ar putea să rămână cu fructele pe copaci dacă va fi interzis exportul în Ucraina

Eventuala interzicere a exportului de fructe în Ucraina ar afecta în mare măsură producătorii și exportatorii de fructe și legume. Asta, pentru că Ucraina a devenit o piață de desfacere solicitantă, mai ales pentru unele soiuri de fructe, iar o altă piață de desfacere nu poate fi găsită rapid. Dacă totuși acest lucru se va întâmpla, Executivul ar trebui să vină cu mai multe măsuri compensatorii și de susținere. Declarații în acest sens au fost făcute pentru IPN de Iurie Fală, director executiv la Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”.

Iurie Fală susține că membrii Asociației pe care o reprezintă sunt solidari cu îngrijorările producătorilor de cereale, care spun că mai mulți producători mici și mijlocii sunt în prag de faliment, în mare parte din cauza prăbușirii prețurilor la materia primă agricolă din ultimul an, sub presiunea producției din Ucraina, dar spune că o eventuală interzicere a exportului de fructe în Ucraina, ca răspuns la eventuala interzicere a importului de cereale ucrainene de către Moldova, i-ar afecta negativ pe producătorii de fructe și legume.

Potrivit lui, 45% din toate caisele moldovenești sunt exportate în Ucraina, la fel și mai mult de 10% din strugurii de masă.

„Acestea sunt cantități, care, dacă vor fi interzise, vor afecta mulți producători de fructe. Nemaivorbind de fructe și legume proaspete care s-au exportat anul trecut destul de mult și anul acesta mulți s-au reorientat și le produc, inclusiv dulceață, pentru piața Ucrainei”, a adăugat Iurie Fală.

În opinia sa, dacă totuși restricțiile din partea Ucrainei vor fi impuse, Guvernul va trebui să vină cu măsuri de susținere.

Nicolae Tîltu, șef departamentul planificare și proiecte din cadrul Federației Naționale a Fermierilor din Moldova, spune că o parte din fermieri sunt de acord să fie impuse restricții la importul de cereale din Ucraina, deoarece prețurile lor de producție sunt mai mari ca cele din Ucraina. Dar, e conștient că dacă se face acest lucru, alți fermieri, inclusiv cei care procesează sau au producție cu o valoare adăugată înaltă, în special fructe, o parte din legume și pomușoare care le exportă în Ucraina, se pomenesc într-o situație delicată.

„Noi nu suntem împotriva restricțiilor, noi am vrea că dacă totuși se permite importul de cereale ucrainene, statul să vină cu măsuri compensatorii, doar că aceste măsuri compensatorii nu prea le are de unde le da, trebuie să recunoaștem. Cele 100 de milioane de lei propuse este foarte puțin, pierderile sunt de aproape două miliarde de lei. Mai este și un suport din parte Guvernului României de 4 mii de tone de motorină, la fel nu e mult, dar este ceva”, a spus Nicolae Tîltu pentru IPN. Potrivit lui, acum se monitorizează intens traficul ca să nu vină mai multe cereale din Ucraina decât este normal, a fost exclusă contrabanda și următorul pas ar fi ca sâmbătă să fie organizată o nouă întâlnire dintre reprezentanții fermierilor, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Guvern pentru alte discuții.

Soluțiile pentru depășirea provocărilor existente în sectorul agrar au fost discutate la întrevederea premierului Dorin Recean cu fermierii din Republica Moldova. Potrivit Guvernului, odată la două zile vor fi monitorizate informațiile despre cantitatea de cereale importate din Ucraina. În cazul înregistrării unui flux masiv de cereale, în măsura în care acestea nu vor mai putea fi stocate în depozitele din țară, Executivul va interveni pentru gestionarea situației în interesul producătorilor locali. Potrivit premierului, pe lângă mecanismul de monitorizare a importurilor, Guvernul promite să identifice și să ofere 100 de milioane de lei suplimentar, care vor compensa cheltuielile fermierilor pentru materia primă. La rândul său, vicepremierul, ministrul agriculturii și industriei alimentare, Vladimir Bolea, a spus că urmează a fi elaborat și un program de subvenționare a costurilor îngrășămintelor, în urma stabilirii cantităților folosite pentru însămânțarea suprafețelor, în toamna anului trecut.

Amintim că pe 6 mai 2023, Moldova a avertizat oficial Ucraina despre planurile de interzicere a importului de produse agricole ucrainene. În același timp, țara a promis că nu va bloca tranzitul mărfurilor pe teritoriul său.

Moldova intenționează să se alăture deciziei UE privind introducerea unei interdicții temporare a importului de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui din Ucraina. Ministerul Agriculturii al Republicii Moldova a explicat că este vorba de rămășițele mari de cereale din depozite, motiv pentru care fermierii locali încep să se îngrijoreze de disponibilitatea spațiului pentru depozitarea noii culturi.

Pe 8 mai, Asociația Forța Fermierilor a cerut urgentarea luării deciziei privind alinierea la Decizia Comisiei Europene din 2 mai 2023 privind restricționarea temporară a importurilor din Ucraina a grâului, porumbului, floarei soarelui și rapiței pentru 5 țări din Europa de Est. Reprezentanții Asociației subliniază că agriculturii moldoveni ar fi în pragul falimentului. Aceștia cer guvernului să găsească bani pentru a compensa pierderile înregistrate de fermieri din cauza scăderii prețurilor. În cazul în care nu li se va face pe plac, „Forța Fermierilor” avertizează că în toată țara ar putea avea loc proteste.

Ulterior, viceministrul Dezvoltării Economice, Comerțului și Agriculturii, Taras Kacika, a declarat că Ucraina se pregătește să impună o interdicție a importurilor din Republica Moldova ca răspuns la decizia de a impune restricții exporturilor agricole ucrainene.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dosarul expulzării profesorilor turci, redeschis: Curtea de Apel cere o nouă pedeapsă pentru fostul șef al SIS

La aproape opt ani de la controversata expulzare a profesorilor turci, cazul a revenit pe masa judecătorilor. Curtea de Apel Chișinău a decis să anuleze parțial sentința prin care fostul șef al Serviciul de Informații și Securitate, Vasile Botnari, fusese amendat și a dispus rejudecarea pedepsei. Operațiunea din septembrie 2018, în care mai mulți profesori turci au fost trimiși forțat în Turcia, a condus la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea drepturilor omului.

Decizia a fost luată luni, 23 februarie 2026, după ce instanța a admis recursul depus de Galina Tufekci, soția lui Mehmet Feridun Tufekci, unul dintre profesorii expulzați. În 2020, Botnari fusese sancționat doar cu o amendă de 88.000 de lei pentru abuz de putere cu consecințe grave și achitase 348.000 de lei din bugetul SIS pentru zborul charter cu care profesorii au fost trimiși în Turcia, deși aceștia solicitaseră azil în Republica Moldova. Tot atunci, fostul șef SIS și-a recunoscut vinovăția și a restituit aproximativ 2,7 milioane de lei (125.000 de euro) pentru cheltuielile de zbor și despăgubirile morale stabilite de CtEDO.

Acum, dosarul va fi reexaminate la Judecătoria Chișinău, de un alt complet de judecată, care va stabili ce pedeapsă trebuie aplicată și dacă vor fi acordate despăgubiri civile.

Curtea de Apel a arătat că prima instanță a greșit aplicând o sancțiune prea blândă. Judecătorii au explicat că recunoașterea vinovăției nu poate fi folosită de două ori pentru a reduce pedeapsa, iar lipsa antecedentelor penale nu poate fi un motiv pentru clemență, mai ales pentru un demnitar care ocupă funcția de șef al SIS. Instanța a precizat că despăgubirile plătite de stat după decizia CtEDO nu îl exonerează de răspundere penală.

În plus, Curtea a stabilit că și membrii familiilor profesorilor expulzați pot solicita despăgubiri în instanțele naționale.

Asociația Promo-LEX a cerut ca procesul să se desfășoare public și a subliniat că acest dosar este un test important pentru capacitatea justiției din Republica Moldova de a sancționa abuzurile comise de funcționari de rang înalt.

***

Expulzarea profesorilor turci a fost precedată de o întrevedere de la sfârșitul anului 2017 dintre Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turiei și Vladimir Plahotniuc, liderul de atunci al Partidului Democrat. În același timp, între Turcia și Moldova era o înțelegere conform căreia autoritățile Turciei vor ajuta la efectuarea lucrărilor de reparație a reședinței președintelui Moldovei. În luna martie 2018, Serviciul de Informații și Securitate  l-a reținut pe directorul liceului „Orizont” din Chișinău. În luna aprilie 2018, profesorii s-au adresat către Biroul Migrație și Azil cu solicitarea să le fie oferit azil.

În dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii SIS au reținut șapte colaboratori ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont” și i-au dus într-o direcție necunoscută. Mai târziu, fără niciun proces și fără nicio explicație, aceștia au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la detenție pe termene îndelungate. Mulți dintre ei locuiau în Moldova de peste 20 de ani și aveau familii aici.

Abia în ziua următoare după extrădarea celor șapte profesori, ei au primit răspuns prin care au fost informați despre refuzul de a le fi acordat azil.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor turci și a obligat să le fie achitate prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura municipiului Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest dosar a rămas un singur acuzat – Vasile Botnari, fostul șef al SIS.

În luna septembrie, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo a comunicat că Botnari a fost condamnat la un termen cu suspendare și că acesta, conform deciziei CEDO, a achitat 125 mii de euro familiilor victimelor. În ziua următoare, a apărut o informație din care reieșea că pentru această infracțiune, Botnari nu s-a ales cu niciun fel de termen cu suspendare, ci a scăpat cu o amendă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: