facebook.com

Deja doi deținuți politici din Transnistria au anunțat greva foamei. Unul este condamnat pentru că l-a insultat pe Krasnoselski

Doi deținuți politici de la un penitenciar din stânga Nistrului au anunțat greva foamei pe un termen nelimitat. Oleg Horjan, liderul partidului comunist din Transnistria și activistul de opoziție Serghei Mirovici, condamnat pentru „insultarea publică” a liderului din regiune, Vadim Krasnoselski, au înaintat câteva revendicări autorităților locale. Activiștii de opoziție cer reprezentanții ambasadelor Rusiei, SUA, UE și ai Misiunii OSCE în Moldova, reprezentanții guvernului Moldovei și jurnaliștii să aibă acces la ei în penitenciar. Totodată, cei doi îndeamnă să nu fie recunoscute rezultatele viitoarelor alegeri ale liderului Transnistriei.

De ce au anunțat greva foamei?

Liderul partidului comunist din Transnistria, ex-deputatul sovietului suprem din regiune, Oleg Horjan își ispășește pedeapsa – patru ani privațiune de libertate – fiind acuzat de „acțiuni violente în raport cu un reprezentant al puterii”. Activistul de opoziție Serghei Mirovici a fost condamnat la trei ani, în baza articolului despre „insultarea publică” a liderului regiunii, Vadim Krasnoselski.

La 15 noiembrie, Horjan și Mirovici au anunțat greva foamei pe un termen nelimitat. Mesaje despre aceasta au apărut pe rețelele sociale. Surse din partidul comunist din Transnistria au confirmat această informație pentru NM.

Horjan și Mirovici au expediat o scrisoare liderului regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. Aceștia au cerut să fie permis accesul la ei:

  • Al reprezentanților ambasadelor Rusiei, SUA, UE și Misiunii OSCE în Moldova,
  • Al unui reprezentant al guvernului Moldovei,
  • Al reprezentanților mass-media.

Sursele citate au menționat pentru NM că Horjan și Mirovici i-au expediat lui Krasnoselski scrisoarea personal, din penitenciarul nr. 1 din satul Glinoe, raionul Grigoriopol, unde își ispășesc pedeapsa. Cei doi intenționează să renunțe la mâncare până autoritățile transnistrene le vor îndeplini revendicările. 

Potrivit surselor NM, activiștii de opoziție doresc ca prin intermediul grevei foamei, să atragă atenția participanților la negocierile în formatul „5+2” asupra dosarelor lor penale și să le ceară să nu recunoască rezultatele alegerilor liderului regiunii transnistrene, care se vor desfășura la 12 decembrie.

Aceleași surse precizează că Horjan și Mirovici au anunțat greva foamei din motive politice pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra „acaparării puterii în Transnistria de către gruparea criminală organizată în persoana firmei Sheriff și a proprietarului acesteia, Victor Gușan”.

Ei au expediat deja adresări către ambasadele Rusiei, SUA, UE, Misiunea OSCE în Moldova, președintelui Moldovei Maia Sandu și către Procuratura Generală a Moldovei.

Reamintim că SUA au chemat deja autoritățile de facto ale Transnistriei să-i elibereze pe Horjan și Mirovici, la fel ca și alți condamnați pentru activism politic sau exprimarea opiniei. SUA îi consideră victime ale represiunilor.

facebook.com

 

Ce se întâmplă cu alegerile liderului Transnistriei?

Campania electorală pentru funcția de lider al regiunii a început în Transnistria încă la 12 septembrie. În aceeași zi, și Horjan și-a anunțat participarea la alegeri.

Anterior, el a menționat într-un interviu pentru NM că ar putea să candideze la funcția de președinte al Transnistriei, pentru că „nu există o decizie legală a unei instanțe judecătorești legitime din Transnistria” despre condamnarea sa, iar aceasta înseamnă că drepturile sale constituționale sunt restabilite pe deplin. Horjan s-a bazat în afirmația sa pe decizia Curții Supreme de Justiție din Chișinău, potrivit căreia condamnarea sa în Transnistria este ilegală. În același timp, menționăm că Horjan dorește să candideze conform legislației transnistrene. În Transnistria, sentința sa rămâne în vigoare.

Colegii de partid ai lui Horjan s-au declarat pentru susținerea înregistrării acestuia. Ei au organizat o serie de acțiuni de protest în fața clădirii CEC din regiune.

NewsMaker

Horjan a expediat scrisori la CEC, a încercat să se înregistreze prin intermediul simpatizanților săi și al procurii pe care le-a acordat-o, a colectat actele necesare de câteva ori. Simpatizanții săi s-au adresat la procuratura locală cu o plângere împotriva CEC.

La 22 octombrie, CEC din Transnistria a comunicat că va discuta despre desemnarea lui Horjan în cadrul unei ședințe și că „va lua decizia respectivă în mod public și deschis”. Data ședinței așa și nu a fost stabilită. 

Mai este un candidat care nu s-a putut înregistra pentru a participa la cursa electorală.

La 12 noiembrie, CEC din Transnistria a refuzat să-l înregistreze pe Anatolii Dirun, ex-deputat al sovietului suprem din regiune. Dirun a acuzat autoritățile de falsificări și a anunțat că se va adresa în judecată.

CEC însă insistă asupra faptului că o unele semnături în susținerea lui Dirun s-ar fi dovedit a fi false.

Despre participarea la alegerile liderului regiunii au mai anunțat și activistul civic Nicolai Malîșev, fostul candidat la funcția de deputat al sovietului suprem din regiune, Serghei Pînzari, locuitor al satului Hârtop, raionul Grigoriopol și Serghei Decev, locuitor al orașului Bender.

Însă până la 15 noiembrie, în cursa pentru alegerile liderului Transnistriei a fost admis un singur candidat – actualul lider al regiunii, Vadim Krasnoselski.

Alegerile în Transnistria se vor desfășura la 12 decembrie.

Ce ce s-au terminat alte greve ale foamei?

NM a constatat că în luna august 2020, pe lângă Horjan, și Mirovici a declarat greva foamei pe un termen nelimitat. Ei au cerut atunci ca administrația penitenciarului nr. 1 din stânga Nistrului să înceteze să le încalce drepturile și libertățile și să mai facă presiune asupra lor.

Surse au comunicat pentru NM că la 22 septembrie, Horjan a încetat greva foamei, care a durat 49 de zile. În această perioadă, el a pierdut circa 30 de kilograme. În timp ce s-a aflat în spital, medicii l-au diagnosticat cu infarct, distrofia organelor interne, hipertensiune și atrofia terminațiilor nervoase.

Potrivit surselor NM, Horjan a decis să înceteze greva foamei după ce i s-a adresat personal Ghennadi Ziuganov, președintele fracțiunii Partidului Comunist al Dumei de Stat a Federației Ruse. Sursele menționează că atunci, politicianul de opoziție se afla deja la un pas de moarte. În scrisoarea sa,  Ziuganov i-a cerut lui Horjan să înceteze greva foamei „de dragul celor apropiați” și „pentru cauza comună”.

Sursele NM nu au comunicat, cum a decurs greva foamei a activistului de opoziție Serghei Mirovici.

***

Oleg Horjan își ispășește pedeapsa la penitenciarul transnistrean nr. 1 din satul Glinoe, raionul Grigoriopol deja de trei ani.

În luna noiembrie 2018, judecătoria supremă din Transnistria l-a condamnat la patru ani și jumătate de închisoare, acuzându-l de „acțiuni violente în raport cu un reprezentant al puterii”. Potrivit anchetei, după un miting necoordonat , Horjan a smuls epoleții unui milițian și l-a lovit pe acesta. În unul dintre capetele de acuzare, el l-ar fi insultat pe fostul șef al MAI din regiune, Ruslan Mova, numindu-l „general de rahat”. Apărătorii drepturilor omului consideră că acest dosar este unul politic și au declarat de mai multe ori despre condițiile inumane de întreținere a lui Horjan.

Detalii despre acest caz: „Noi nu putem face nimic – statul „Transnistria” nu există”. La Tiraspol să pregătește un nou dosar împotriva lui Oleg Horjan 

Activistul de opoziție Mirovici și soția sa, pensionara Tatiana Belova au fost reținuți, în anul 2019, pentru niște postări pe un canal de Telegram care ar fi conținut insulte la adresa lui Krasnoselski. În luna martie 2020, s-a constatat că Belova și Mirovici au fost condamnați la trei ani privațiune de libertate. Belova a fost eliberată șapte luni mai târziu, după ce și-a recunoscut vina, iar Mirovici se află și acum în penitenciarul nr. 1 din stânga Nistrului.

Detalii – în articolul „Doi pensionari din Transnistria au fost condamnați la trei ani de închisoare pentru insultarea lui Krasnoselski”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Alexei Baraboi

Deputatul PAS Alic Baraboi, președinte al grupului de prietenie Moldova-Germania, îl apără pe ambasadorul Hubert Knirsch: „Mi se pare nedrept”

Deputatul PAS și președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Germania, Alic Baraboi, a declarat că trebuie să fim atenți atunci când interpretăm declarațiile unui diplomat. Potrivit lui Baraboi, în același interviu, ambasadorul Hubert Knirsch a exprimat fără echivoc poziția Germaniei privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei și sprijinul pentru Moldova. „A reduce o discuție amplă la câteva secunde controversate și a ignora tot restul mi se pare nedrept”, a comunicat deputatul, adăugând că ceea ce l-a întristat cel mai mult nu au fost declarațiile ambasadorului, ci „viteza cu care alegem să condamnăm, fără să verificăm contextul și fără să lăsăm loc unei interpretări de bună-credință”.

Deputatul a spus că l-a cunoscut pe ambasador în cadrul unei întâlniri oficială și a descoperit „un diplomat cu o experiență internațională solidă, bine conectat la realitățile Republicii Moldova și profund implicat în susținerea parcursului nostru european”.

„Da, subiectele identității, limbii și religiei sunt extrem de sensibile. Tocmai de aceea trebuie să fim și mai atenți atunci când interpretăm declarațiile unui diplomat. O traducere imperfectă, o formulare nefericită sau o frază ruptă din context pot schimba complet sensul unui mesaj. În același interviu, ambasadorul a exprimat fără echivoc poziția Germaniei privind războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, sprijinul pentru Republica Moldova și pentru integrarea noastră europeană. A reduce o discuție amplă la câteva secunde controversate și a ignora tot restul mi se pare nedrept. Nu spun că orice diplomat este infailibil. Dar nici nu putem transforma fiecare controversă într-un linșaj public”, a scris deputatul pe o rețea de socializare.

El a adăugat că Germania este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova.

„Este una dintre țările care investește, sprijină și contribuie constant la modernizarea statului nostru. Putem avea opinii diferite, putem cere clarificări atunci când este cazul, dar trebuie să păstrăm decența și respectul pe care le presupune dialogul dintre două state partenere. Ceea ce m-a întristat cel mai mult nu au fost declarațiile ambasadorului, ci viteza cu care noi înșine alegem să condamnăm, fără să verificăm contextul și fără să lăsăm loc unei interpretări de bună-credință. Dacă vrem să fim parte a Uniunii Europene, atunci trebuie să învățăm și cultura dialogului european: fermitate atunci când este nevoie, dar și echilibru, respect și responsabilitate. Republica Moldova are nevoie de mai puțină indignare de moment și de mai multă maturitate”, a conchis parlamentarul.

***

Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a declarat că ar pune sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia Republica Moldova și România au aceeași limbă și religie. Diplomatul a adăugat că sunt oameni „care gândesc la fel – că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel – că avem două limbi sau religii diferite”. Declarațiile ambasadorului, făcute în timpul unei emisiuni pe 9 iulie și asigurate prin traducere live, au stârnit mai multe reacții critice atât în Republica Moldova, cât și în România. Detalii AICI.

Ulterior, ambasadorul a spus că l-au surprins „reacțiile vehemente”. Diplomatul a menționat că ar fi trebuit să se exprime cu mai multă claritate și precizie. În același timp, Hubert Knirsch a precizat că a vorbit cu respect față de Republica Moldova, exprimându-și speranța că acest lucru a fost înțeles. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: