MAE

„Delir halucinant”. Reacția Chișinăului, după ce Zaharova a calificat impunerea limbii române în legislație drept „genocid”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a venit cu o reacție după ce purtătoarea de cuvânt a MAE-ului Rusiei, Maria Zaharova, a calificat impunerea limbii române în legislația și Constituția Republicii Moldova drept „genocid”. MAE-ul de la Chișinău a declarat că afirmațiile Mariei Zaharova privind limba vorbită în Republica Moldova „nu pot fi luate în serios” pentru aceasta nu este expert lingvistică. Instituția a adăugat că orice „paralele istorice” făcute de Zaharova seamănă mai mult cu „delir halucinant”. 

Maria Zaharova pare să fie gata să comenteze pe orice subiect, inclusiv pe cele care nu sunt în aria ei de expertiză. Afirmațiile ei despre limba vorbită în Republica Moldova, nu pot fi luate în serios inclusiv deoarece purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe nu este un expert în lingvistică. Amintim că în anul 2003 Maria Vladimirovna Zaharova a susținut o teză de doctorat cu titlu „Transformarea conceptului de simbolistică în celebrarea Anului Nou tradițional în China modernă”. Presupunem că în ceea ce privește particularitățile sărbătorii Anului Nou, ea este de neîntrecut. Orice alte „paralele istorice” făcute de Zaharova seamănă mai degrabă cu delir halucinant”, se arată într-un comunicat publicat de MAE.

Totodată, MAE a menționat că este deprimat când un oficial rus încearcă să învețe cetățenii Republicii Moldova cine sunt și ce limbă vorbesc. „Este absolut dezolant când un oficial rus încearcă să ne învețe cine suntem și ce limbă vorbim, arătând o lipsă totală de respect față de poporul nostru. Problema reală este că Maria Zaharova demult a uitat ce este onestitatea și corectitudinea, ceea ce reduce la zero valoarea mesajelor lansate de dumneaei”, au comunicat reprezentanții instituției.

Precizăm că, recent, Maria Zaharova a acordat un interviu pentru agenția de presă rusă de stat TASS, în care a comentat inclusiv subiectul limbii vorbite în Republicat Moldova. Reprezentanta MAE-ului de la Moscova a declarat că, „dintr-o lovitură de pix”, guvernarea „a transformat” așa-zisa „limbă moldovenească” în română. „Ce sunt acestea, dacă nu elemente de genocid împotriva unui întreg popor?”, a menționat aceasta.

Insitutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA, a analizat interviul oferit de Zaharova. Într-un raport publicat pe 9 mai, ISW a subliniat că oficialii ruși nu mai acuză Chișinăul de „persecuții” în raport cu vorbitorii de rusă și au început să invoce retorica că vorbitorii de „limbă moldovenească” ar fi suprimați. Astfel, potrivit ISW, trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecutarea vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova la cele privind vorbitorii de „limbă moldovenească” indică faptul că autoritățile din Federația Rusă „încearcă probabil să justifice viitoarea agresiune” pe întreg teritoriul țării noastre.

***

Amintim că despre faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nokta

Președintele și deputații Adunării Populare a Găgăuziei, invitați la Președinție. Gaidarji: „Începem dialogul”

Președintele și deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) au fost invitați la discuții la Președinție. Întrevederea ar urma să aibă loc astăzi, 20 iulie. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de președintele APG, Valentin Gaidarji. Potrivit acestuia, principalul subiect al discuțiilor va fi organizarea alegerilor din autonomia găgăuză.

„Anterior, am făcut apel la dialog, iată începem dialogul între Chișinău și Comrat. Subiectul principal – alegerile în Găgăuzia”, a declarat Gaidarji pentru NM.

Întrebat dacă la discuții ar urma să participe și alți oficiali de la Chișinău, pe lângă șefa statului, Gaidarji a declarat: „Nu, noi știm că doar președinta”.

Potrivit acestuia, la discuții va participa conducerea APG și toți deputații care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Gaidarji a precizat pentru NM că mizează pe un „dialog constructiv” cu șefa statului.

Deocamdată, Președinția nu a confirmat oficial întrevederea și nici nu a oferit detalii despre agenda discuțiilor sau participanții la reuniune. 

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.

Valentin Gaidarji, ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji, a făcut apel în repetate rânduri la conducerea țării pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al R. Moldova, însă nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: