MAE

„Delir halucinant”. Reacția Chișinăului, după ce Zaharova a calificat impunerea limbii române în legislație drept „genocid”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a venit cu o reacție după ce purtătoarea de cuvânt a MAE-ului Rusiei, Maria Zaharova, a calificat impunerea limbii române în legislația și Constituția Republicii Moldova drept „genocid”. MAE-ul de la Chișinău a declarat că afirmațiile Mariei Zaharova privind limba vorbită în Republica Moldova „nu pot fi luate în serios” pentru aceasta nu este expert lingvistică. Instituția a adăugat că orice „paralele istorice” făcute de Zaharova seamănă mai mult cu „delir halucinant”. 

Maria Zaharova pare să fie gata să comenteze pe orice subiect, inclusiv pe cele care nu sunt în aria ei de expertiză. Afirmațiile ei despre limba vorbită în Republica Moldova, nu pot fi luate în serios inclusiv deoarece purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe nu este un expert în lingvistică. Amintim că în anul 2003 Maria Vladimirovna Zaharova a susținut o teză de doctorat cu titlu „Transformarea conceptului de simbolistică în celebrarea Anului Nou tradițional în China modernă”. Presupunem că în ceea ce privește particularitățile sărbătorii Anului Nou, ea este de neîntrecut. Orice alte „paralele istorice” făcute de Zaharova seamănă mai degrabă cu delir halucinant”, se arată într-un comunicat publicat de MAE.

Totodată, MAE a menționat că este deprimat când un oficial rus încearcă să învețe cetățenii Republicii Moldova cine sunt și ce limbă vorbesc. „Este absolut dezolant când un oficial rus încearcă să ne învețe cine suntem și ce limbă vorbim, arătând o lipsă totală de respect față de poporul nostru. Problema reală este că Maria Zaharova demult a uitat ce este onestitatea și corectitudinea, ceea ce reduce la zero valoarea mesajelor lansate de dumneaei”, au comunicat reprezentanții instituției.

Precizăm că, recent, Maria Zaharova a acordat un interviu pentru agenția de presă rusă de stat TASS, în care a comentat inclusiv subiectul limbii vorbite în Republicat Moldova. Reprezentanta MAE-ului de la Moscova a declarat că, „dintr-o lovitură de pix”, guvernarea „a transformat” așa-zisa „limbă moldovenească” în română. „Ce sunt acestea, dacă nu elemente de genocid împotriva unui întreg popor?”, a menționat aceasta.

Insitutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA, a analizat interviul oferit de Zaharova. Într-un raport publicat pe 9 mai, ISW a subliniat că oficialii ruși nu mai acuză Chișinăul de „persecuții” în raport cu vorbitorii de rusă și au început să invoce retorica că vorbitorii de „limbă moldovenească” ar fi suprimați. Astfel, potrivit ISW, trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecutarea vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova la cele privind vorbitorii de „limbă moldovenească” indică faptul că autoritățile din Federația Rusă „încearcă probabil să justifice viitoarea agresiune” pe întreg teritoriul țării noastre.

***

Amintim că despre faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: