MAE

„Delir halucinant”. Reacția Chișinăului, după ce Zaharova a calificat impunerea limbii române în legislație drept „genocid”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a venit cu o reacție după ce purtătoarea de cuvânt a MAE-ului Rusiei, Maria Zaharova, a calificat impunerea limbii române în legislația și Constituția Republicii Moldova drept „genocid”. MAE-ul de la Chișinău a declarat că afirmațiile Mariei Zaharova privind limba vorbită în Republica Moldova „nu pot fi luate în serios” pentru aceasta nu este expert lingvistică. Instituția a adăugat că orice „paralele istorice” făcute de Zaharova seamănă mai mult cu „delir halucinant”. 

Maria Zaharova pare să fie gata să comenteze pe orice subiect, inclusiv pe cele care nu sunt în aria ei de expertiză. Afirmațiile ei despre limba vorbită în Republica Moldova, nu pot fi luate în serios inclusiv deoarece purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe nu este un expert în lingvistică. Amintim că în anul 2003 Maria Vladimirovna Zaharova a susținut o teză de doctorat cu titlu „Transformarea conceptului de simbolistică în celebrarea Anului Nou tradițional în China modernă”. Presupunem că în ceea ce privește particularitățile sărbătorii Anului Nou, ea este de neîntrecut. Orice alte „paralele istorice” făcute de Zaharova seamănă mai degrabă cu delir halucinant”, se arată într-un comunicat publicat de MAE.

Totodată, MAE a menționat că este deprimat când un oficial rus încearcă să învețe cetățenii Republicii Moldova cine sunt și ce limbă vorbesc. „Este absolut dezolant când un oficial rus încearcă să ne învețe cine suntem și ce limbă vorbim, arătând o lipsă totală de respect față de poporul nostru. Problema reală este că Maria Zaharova demult a uitat ce este onestitatea și corectitudinea, ceea ce reduce la zero valoarea mesajelor lansate de dumneaei”, au comunicat reprezentanții instituției.

Precizăm că, recent, Maria Zaharova a acordat un interviu pentru agenția de presă rusă de stat TASS, în care a comentat inclusiv subiectul limbii vorbite în Republicat Moldova. Reprezentanta MAE-ului de la Moscova a declarat că, „dintr-o lovitură de pix”, guvernarea „a transformat” așa-zisa „limbă moldovenească” în română. „Ce sunt acestea, dacă nu elemente de genocid împotriva unui întreg popor?”, a menționat aceasta.

Insitutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA, a analizat interviul oferit de Zaharova. Într-un raport publicat pe 9 mai, ISW a subliniat că oficialii ruși nu mai acuză Chișinăul de „persecuții” în raport cu vorbitorii de rusă și au început să invoce retorica că vorbitorii de „limbă moldovenească” ar fi suprimați. Astfel, potrivit ISW, trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecutarea vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova la cele privind vorbitorii de „limbă moldovenească” indică faptul că autoritățile din Federația Rusă „încearcă probabil să justifice viitoarea agresiune” pe întreg teritoriul țării noastre.

***

Amintim că despre faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Concurs pentru funcția de judecător, cu un singur candidat: CSM invită publicul să-și spună părerea

Un singur candidat s-a înscris la concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. Într-o notă informativă publicată pe 19 iunie, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

„Această etapă este importantă pentru a asigura un proces corect, transparent și bazat pe participarea publicului”, precizează CSM.

Judecător din 2011, Ion Malanciuc este cunoscut pentru instrumentarea unor dosare de rezonanță, printre care și cauza denumită generic „kuliok”, în care este vizat fostul președinte și liderul socialiștilor Igor Dodon.

În scrisoarea de motivare, magistratul a precizat că participă la concurs „dintr-o convingere profundă privind rolul esențial al Curții Constituționale în arhitectura statului de drept”.

„În contextul unor provocări majore pentru ordinea constituțională, este esențial ca în componența Curții să se regăsească judecători cu o viziune clară asupra valorilor constituționale, cu integritate ireproşabilă şi cu o solidă experiență juridică. Sunt motivat să contribui, prin experiența mea judiciară şi academică, la consolidarea autorității Curții Constituționale ca instituție fundamentală în garantarea supremației Constituției. Cred cu tărie că echilibrul, obiectivitatea şi angajamentul meu față de principiile constituționale pot aduce valoare adăugată activității Curții şi pot servi interesului public”, a declarat Ion Malanciuc.

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: