Deputații Vasile Bîtca și Ghenadie Verdeș au părăsit fracțiunea PDM și au anunțat că vor adera la grupul parlamentar Pro Moldova

Deputații Vasile Bîtca și Ghenadie Verdeș au părăsit fracțiunea Partidului Democrat și au anunțat că vor adera la grupul parlamentar Pro Moldova.

„Astăzi, însă, oamenii pe care îi reprezint în Partidul Democrat din Moldova nu se mai regăsesc în politica pe care o face PDM. Nemulțumirea crește pe zi ce trece. Prin urmare, a trebuit să iau o decizie în interesul acestora, pe care am cântărit-o foarte mult timp”, a scris Vasile Bîtca pe pagina sa de Facebook.

„Vreau să le transmit foarte clar tuturor celor care vor specula asupra deciziei mele că am luat această hotărâre doar pe baza unor valori și principii, pe care, azi, nu le mai găsesc în Partidul Democrat. Credința în valorile democratice, europene, patriotismul și dragostea față de țară nu pot fi cumpărate nici cu un leu, nici cu un euro, nici cu sute de mii sau milioane, cum spun tocmai cei care și-au pierdut aceste credințe nu știm în schimbul a ce”, a mai scris acesta.

De asemenea, deputatul Ghenadie Verdeș a spus că PDM „a încurcat drumul și cărarea”. „Cu siguranță vor fi lansate diverse speculații și falsuri, însă voi mă cunoașteți așa cum sunt eu și știți că decizia aceasta am luat-o pentru că voi, oamenii care mi-ați acordat încredere, mi-ați cerut asta”, a scris Verdeș.

Precizăm că pe 8 mai, patru deputați au părăsit rândurile Partidului Democrat. Este vorba despre Oleg Sîrbu, Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Elena Bacalu. În aceeași zi, Elena Bacalu a anunța că va adera la grupul parlamentar „Pro Moldova”, iar peste câteva zile, Violeta Ivanov și Vladimir Vitiuc au anunțat că se vor alătura Partidului Șor.

Marți, 12 mai, fostul democrat Oleg Sîrbu a anunțat că va adera la grupul parlamentar „Pro Moldova”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: