Colaj NM

Descoperire la Saharna, în timpul cercetărilor la conacul familiei Apostolopulo FOTO

Conacul familiei Apostolopulo, aflat la marginea localității Saharna și construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, depășește imaginea unei simple reședințe boierești. Afirmația a fost făcută pe 7 iulie de Institutul Patrimoniului Cultural, instituție subordonată Ministerului Culturii, care a anunțat că cercetătorii săi au descoperit noi valori ale patrimoniului familiei Apostolopulo, care a contribuit la modernizarea regiunii. Printre acestea au fost menționate arcele „cu o precizie remarcabilă” ale unui beci monumental, precum și țiglele ceramice originale produse la fabrica de olane și cărămidă a familiei, unele păstrate pe clădirea unui centru experimental, iar altele recuperate și refolosite pe acoperișurile unor gospodării din Saharna.

Institutul Patrimoniului Cultural a raportat că cercetările de teren au scos la iveală noi valori patrimoniale ale ansamblului conacului familiei Apostolopulo din satul Saharna, care „depășesc cu mult imaginea unei simple reședințe boierești”.

Institutul a menționat un beci monumental, construit din cărămidă și acoperit cu bolți cilindrice masive și arce „executate cu o precizie remarcabilă”. „După mai bine de un secol, spațiul se află într-o stare foarte bună de conservare și reprezintă una dintre cele mai valoroase mărturii ale patrimoniului vitivinicol din Republica Moldova”, a comunicat Institutul.

Potrivit Institutului, la marginea moșiei se află fostul centru experimental al Școlii de Viticultură și Vinificație „Nicolae Apostolopulo”, înființat în baza testamentului inginerului Nicolae Apostolopulo. Acesta a donat domeniul Zemstvei Basarabene, cu dorința ca aici să fie pregătiți viitori specialiști în viticultură și vinificație. „Un detaliu deosebit descoperit în timpul cercetărilor îl reprezintă olanele originale care acoperă și astăzi clădirea centrului experimental. Acestea au fost produse la fabrica de olane și cărămidă întemeiată de familia Apostolopulo la Saharna în anul 1896 și păstrează încă ștampilele istorice: „Н. К. Апостолопуло, с. Сахарна, Бессараб. Губ.” și „Е. И. Апостолопуло, с. Сахарна, Бессараб. Губ.””, a comunicat Institutul.

Conform Institutului, „cercetarea a adus și o descoperire inedită”: „Deși fosta bucătărie a centrului experimental și-a pierdut acoperișul original, o parte dintre olane au fost recuperate și refolosite pe acoperișurile unor gospodării din satul Saharna. Acestea pot fi identificate și astăzi datorită ștampilelor istorice, continuând să facă parte din peisajul construit al localității și demonstrând calitatea excepțională a materialelor fabricate acum peste o sută de ani”.

„Cercetările demonstrează că patrimoniul familiei Apostolopulo înseamnă mult mai mult decât conacul. Crama, beciul, centrul experimental, școala de viticultură și fabrica de olane formează împreună un ansamblu patrimonial de excepție, care ilustrează dezvoltarea arhitecturii, industriei și învățământului agricol din Basarabia la începutul secolului al XX-lea și evidențiază contribuția esențială a familiei Apostolopulo la modernizarea regiunii”, a menționat Institutul.

Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Nosatîi, despre sondajul în care peste 80% consideră Moldova nepregătită pentru o agresiune: „Apărarea Patriei este o responsabilitate a întregii societăți”

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a comentat rezultatele unui sondaj potrivit căruia peste 80% dintre respondenți consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe. Oficialul a spus că „este o opinie” și a menționat că sondajul include rezultate diferite. Totuși, ministrul a declarat că autoritățile au responsabilitatea de a continua să investească în apărare și de a „obține acea încredere a cetățenilor”, însă „apărarea patriei este o responsabilitate a întregii societăți”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu pentru NewsMaker, acordat la cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum.

„Este un sondaj. Este o opinie. Sunt mai multe cifre în acel sondaj și, dacă ne uităm, ele chiar și între dânsele sunt contradictorii. Dar cred că este de responsabilitatea noastră să continuăm să investim în apărare, să investim în oameni, să instruim aceiași rezerviști care se antrenează acum și să obținem acea încredere a cetățenilor, fiindcă apărarea patriei nu este responsabilitatea doar a ministrului sau a instituției de apărare. Apărarea patriei, conform prevederilor constituționale, este un drept și o responsabilitate a întregii societăți”, a declarat Nosatîi.

Ministrul s-a referit și la dronele care survolează spațiul aerian al Republicii Moldova. „Numărul de incidente în spațiul aerian se mărește și, cu părere de rău, aceasta aduce mai mult pericol pentru cetățeni. Dacă anterior erau niște cazuri separate, astăzi vedem o mulțime de încălcări care sunt divizate pe mai multe zone geografice. Într-adevăr, nu doar ne testează, dar ne face ca noi să depunem mai mult efort pentru a îmbunătăți situația la capacitatea de interceptare, fiindcă măsurile anterioare au fost îndreptate spre capacitatea de detecție”, a comunicat oficialul.

Întrebat dacă va cere o alocare mai mare a finanțelor pentru bugetul armatei, ministrul a răspuns: „Suntem aproape de aprobarea bugetului pentru 2027. Am solicitat majorarea bugetului de la începutul acestui an și solicit să fie pusă în aplicare prevederile strategiei naționale de securitate privind creșterea treptată a bugetului național de apărare de un procent din PIB”.

Amintim că un sondaj prezentat pe 7 octombrie 2026 a arătat că peste 80% dintre respondenți consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe. Peste 60% dintre cei chestionați au declarat că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură. Totodată, studiul a indicat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Detalii AICI.

***

Precizăm că, pe 8 octombrie 2026, la Parlament a avut loc o ședință cu ușile închise, în cadrul căreia s-a votat noua structură a forțelor armate. Este vorba de adaptarea structurii forțelor armate ale Republicii Moldova la realitățile actuale. Informațiile au fost comunicate de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, care a refuzat să spună dacă proiectul a inclus și majorarea efectivului, dar a precizat schimbările nu îi vor fi viza pe cetățenii. De cealaltă parte, opoziția parlamentară a declarat că nu a văzut necesitatea ca ședința să se desfășoare cu ușile închise și a menționat că nu a primit răspuns la unele întrebări. Opoziția a mai menționat că ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, nu a fost prezent la ședință, iar liderul PAS a declarat că nu cunoaște motivul. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: