ipn.md

Diaspora are dreptul să voteze. Avocatul Poporului a depus o notificare la CSJ, privind secțiile din străinătate

Avocatul Poporului a depus o notificare la Curtea Supremă de Justiție în dosarul privind deschiderea secțiilor de votare peste hotare. Într-un comunicat de presă publicat pe 22 iunie, ombudsmanul menționează că și-a reiterat argumentele expuse la Curtea de Apel Chișinău, prin depunerea concluziilor sale, în contextul asigurării realizării dreptului la vot pentru toți cetățenii în cadrul scrutinului electoral prezidențial din 11 iulie.

În notificarea depusă la CSJ, Avocatul Poporului reiterează că rezultatul ultimelor scrutine electorale a demonstrat ineficiența eforturilor statului în asigurarea condițiilor necesare pentru exercitarea dreptului la vot tuturor cetățenilor, în special celor care se află în afara țârii și care și-au manifestat voința de a-și exercita acest drept fundamental.

Cauza principală a încălcărilor admise este lipsa de acces la organele electorale deschise peste hotarele țârii, prin numărul insuficient a secțiilor de votare și a buletinelor de vot. Astfel, în Raportul anual privind situația respectării drepturilor omului în Republica Moldova, Ombudsmanul a recomandat mărirea numărului de secții de votare deschise în afara țârii și a buletinelor de vot pentru asigurarea dreptului la vot a tuturor cetățenilor Republicii Moldova.

„Astfel, cu referire la cauza menționată,  Avocatul Poporului și-a reconfirmat poziția și alegațiile expuse în Concluzia sa nr.07-1/25 din 10.06.2021 depusă în cadrul examinării pricinii de către Curtea de Apel Chișinău privind mărirea numărului secțiilor de votare în afara țârii, pentru satisfacerea în deplin volum al solicitărilor cetățenilor Republicii Moldova, așa cum este specificat în Hotărârea nr.3-74/2021 din 17 iunie 2021 şi solicită să se țină cont de acestea în procesul de examinare a cererii de recurs precitată”, se arată în declarație.

***

Pe data de 8 iunie, CEC a decis majorarea numărului de secții de votare peste hotare de la 139 la 146.

Pe 17 iunie, Curtea de Apel Chișinău a obligat Comisia Electorală Centrală să-și revizuiască decizia cu privire la numărul secțiilor de votare deschise peste hotare, decizia CEC prin care urmau să fie deschise 146 de secții de votare fiind anulată. Judecătorii au admis parțial contestațiile depuse de mai multe de partide în acest sens, care au cerut să fie organizate nu mai puțin de 190 de secții de votare.

CEC a atacat la CSJ hotărârea Curții de Apel, iar cauza este examinată astăzi, 22 iunie.

Alegerile parlamentare anticipate sunt planificate pentru 11 iulie. Conform legislaţiei electorale moldoveneşti, secţiile de vot, inclusiv cele din diaspora, trebuie constituite cu cel puţin 35 de zile înainte de data scrutinului, termen ce s-a scurs deja.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: