Noua realitate, care a pus stăpânire pe toată lumea de la începutul pandemiei, dictează noi condiții și noi reguli de viață. Doar câteva luni în urmă, marea majoritate a activităților au trecut în regim online.
„Moldcell oferă toate serviciile de comunicare, dintre care și conexiune la internet. Este foarte important pentru noi modul în care copiii, adolescenții, părinții, bunicii folosesc internetul. De mulți ani, Moldcell depune efort pentru ca internetul să fie accesibil și, mai cu seamă, sigur pentru toți abonații noștri. Responsabil digital este strategia comună de responsabilitate socială a companiei Moldcell”, Irina Strajescu, Director Comunicare, Moldcell.
Siguranța online pentru copii, adolescenți și părinți
Proiectul educațional #InternetFărăGriji lansat de Moldcell acum doi ani și mediatizat în toată țara. În acest an, proiectul a continuat în format online, LIVE-uri săptămânale pe Facebook.
Gaming responsabil și eSports
Moldcell promovează o abordare echilibrată între viața reală și cea virtuală, bazată pe respectarea restricțiilor de vârstă, principii de nediscriminare, bunăvoință și implicare a părinților. Detalii despre jocurile online, pentru părinți.
Buneii și internetul
Cinci ani în urmă, Moldcell a străbătut Moldova în lung și în lat cu seminare gratuite pentru persoanele în vârstă despre beneficiile internetului. În acest an, am creat un program special de formare online și un ghid, cu ajutorul căruia, nepoții le pot explica cu ușurință buneilor cum să se bucure de toate avantajele lumii virtuale.
Soluții tehnice pentru siguranța online a copiilor
Moldcell este prima și unica companie din Moldova care oferă servicii de control parental – Kaspersky Safe Kids, care permite părinților să le ofere copiilor acces sigur la internet, din punct de vedere tehnic.
Responsabilitatea socială online și offline
ADN-ul companiei Moldcell – proiectul de voluntariat Purple Team, e despre grija pentru mediu, susținerea proiectelor culturale, artă, educație. Purple Team constituie o parte vitală a strategiei companiei.
Toate acestea și multe alte inițiative, combinate în strategia Digitally Responsible de la Moldcell, reflectă responsabilitatea socială a companiei, care are grijă ca internetul să fie nu doar accesibil, dar și sigur, pentru toate categoriile de utilizatori.
Aflați mai multe despre strategie și siguranța online pe pagina Digitally Responsible de la Moldcell.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) demarează, din data de 27 august, o campanie anti-guvernare, întitulată „Curățăm Moldova de PAS!”. Formațiunea a comunicat că, pe durata acesteia, activiștii PSRM vor participa la acțiuni de salubrizare în toată țara. Inițiativa vine în ajunul începerii campaniei electorale pentru alegerile parlamentare.
„Partidul Socialiștilor anunță lansarea campaniei naționale „Curățim Moldova de PAS!”, care se va desfășura între 27 august și 28 septembrie. Am ales să începem această acțiune chiar de Ziua Independenței, pentru că suntem convinși că doar eliberând țara de politica distructivă a actualei guvernări vom putea restabili o independență autentică și reda oamenilor încrederea într-un viitor sigur.În această perioadă, activiștii noștri din întreaga republică vor ieși în curți, parcuri și pe străzi pentru a participa la acțiuni de salubrizare. Aceasta nu este doar o muncă practică, ci și un simbol: curățim țara de haosul impus de PAS. Orice cetățean care își dorește schimbări reale se poate alătura inițiativei noastre”, se arată într-un comunicat al PSRM.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) nu a comentat, deocamdată, acuzațiile socialiștilor.
Menționăm că inițiativa PSRM vine în contextul campaniei electorale pentru alegerilor parlamentare, care va demara oficial pe 29 august. Scrutinul propriu-zis va avea loc pe 28 septembrie.
Atât Partidul Acțiune și Solidaritate, cât și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova au fost înregistrate în cursa pentru parlamentare. PSRM va candida în cadrul unui bloc electoral, în care se mai regăsesc Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul „Pentru Viitorul Moldovei” și Partidul Republican „Inima Moldovei”.
Vitali Gavrouc, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a declarat că nu a luat în considerare până acum o potențială candidatură la concursul pentru funcția de director al Liceului Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov” din Chișinău, care urmează a fi organizat. Gavrouc, care este pianist de profesie, a menționat că, în cazul în care concursul va fi lansat, va analiza opțiunea de a participa. Precizările au fost făcute pe 26 august, pentru NM, după ce în mediul online s-a vehiculat că parlamentarul ar urma să fie numit la conducerea instituției vizate.
„Nu am văzut vreun anunț oficial de organizare a unui nou concurs și respectiv nu m-am gândit la o eventuală participare. Dacă va fi anunțat, voi analiza, inclusiv dacă se încadrează în planurile mele artistice de viitor. Sunt absolvent al liceului, țin mult la el, iar anul trecut am activat și în calitate de profesor în instituția respectivă. Îndemnul de a lua în considerație această funcție este unul mai vechi, de vreo 4 ani, vine de la profesorii din liceu, colegii mei, și are un caracter repetitiv și permanent”, a declarat Vitali Gavrouc.
Precizăm că, pe 18 august, un canal de Telegram a scris că Vitali Gavrouc ar urma să fie numit în funcția de director al Liceului Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov”. Autorul informațiilor susținea că Gavrouc va primi postul în calitate de „compensație”, după ce nu a fost inclus în lista PAS pentru alegerile parlamentare din toamnă.
Pe 19 august, la emisiunea „Rezoomat”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că urmează să fie organizat un concurs pentru funcția de director al Liceului Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov”. Oficialul a spus că dacă Vitali Gavrouc va decide să participe la concurs, acesta ar avea șanse să câștige, la fel ca și alți potențiali candidați. El a subliniat că Gavrouc este absolvent al acestei instituții și un pianist de renume.
Vitali Gavrouc
Vitali Gavrouc a absolvit Liceul Republican de Muzică „Serghei Rahmaninov” în anul 2006. Este și absolvent al Conservatorului de Stat P. I. Ceaikovski din Moscova, Federația Rusă. Din 2008, pe lângă activitatea concertistică, s-a implicat și în activități didactice și de organizare a festivalurilor de muzică și a diverselor proiecte culturale. În 2010 se angajează concertmaistru la catedra de dirijat simfonic la Conservatorul de Stat P. I. Ceaikovski din Moscova, iar în perioada 2011–2017 devine șef al oficiului festivaluri, concursuri și evenimente speciale în cadrul Departamentului activități artistice al aceluiași Conservator, potrivit Cu Sens.
În 2016 se implică voluntar în activități civice, cluburi de discuții, proteste, iar în 2018 devine membru al Partidului Acțiune și Solidaritate. La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 a candidat pe poziția a 70-a și a ajuns în Legislativ câteva luni mai târziu, pe lista supleanților.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! Subiectele ediției: — PDMM, temporar exclus din lista partidelor care pot participa la alegeri — Vizita la Bruxelles: primarii explorează modele europene — CEC a fost obligat să reexamineze cererea partiduluI Victoriei Furtună — Soldații ucraineni au sărbătorit Ziua Independenței pe un poligon de antrenament din Marea Britanie — Percheziții în raionul Nisporeni. Arsenal de arme descoperit de poliție — Moldova va avea primul parc de inovații digitale în agricultură — Socialiștii, nemulțumiți de numărul secțiilor de vot — Chișinăul reacționează la parada planificată de Tiraspol — Ministra Justiției: este necesară crearea poliției judecătorești — Nemerenco, despre cazurile de COVID-19: populația nu poate face teste — Ce a pregătit Guvernul pentru Ziua Independenței? — Nivel sporit de securitate de Ziua Independenței Republicii Moldova — Un potențial candidat la alegeri, respins, iar un partid – înregistrat — Decizie irevocabilă! Partidele afiliate luI Șor rămân limitate în activitate Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Uniunea Europeană trece prin schimbări. Consolidarea partidelor de dreapta transformă peisajul politic al Europei, iar populiștii câștigă tot mai multă influență. Vor reuși politicienii moldoveni să profite de acest val? Și poate Moldova să adere la Uniunea Europeană aflată în plină schimbare, urmând „vechea metodă”? — a analizat NM.
Europa schimbărilor
În ultimul an și jumătate, atât în Europa, cât și în Statele Unite, scena politică a fost marcată de un amplu ciclu electoral. Un exemplu recent este cel din Polonia, unde pe 25 mai 2025 s-au încheiat alegerile prezidențiale, câștigate de candidatul conservator Karol Nawrocki, reprezentant al partidului „Lege și Dreptate” (PiS), care l-a învins pe primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski – un susținător al cooperării strânse cu Bruxelles.
Karol Nawrocki. Foto: aa.com.tr
Totuși, principalul punct de atracție au fost alegerile prezidențiale din SUA, desfășurate pe 5 noiembrie 2024. Atunci, Donald Trump a revenit la Casa Albă și a schimbat imediat direcția politicii externe, practic scoțând Rusia din izolarea internațională și intensificând criticile la adresa Uniunii Europene.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele SUA, Donald Trump. Foto: Reuters
Trump a găsit numeroși susținători printre populiștii de dreapta europeni. Un exemplu elocvent este liderul Partidului pentru Libertate din Țările de Jos, Geert Wilders, cunoscut pentru retorica anti-imigrație și euroscepticismul său. El este numit „Trump-ul olandez” din cauza viziunilor politice și a aspectului exterior. În pofida victoriei la alegerile din noiembrie 2023, Partidul pentru Libertate nu a reușit să formeze de unul singur guvernul.
Geert Wilders. Foto: Reuters
Partidele de dreapta, în ascensiune
În Germania, la alegerile parlamentare din 23 februarie 2025, formațiunea de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) a obținut locul al doilea, fiind sprijinită activ de echipa lui Trump. Vicepreședintele SUA, J. D. Vance, s-a întâlnit personal cu lidera AfD, Alice Weidel, iar Elon Musk a avut o discuție publică cu ea de o oră și jumătate – timp în care și-a exprimat sprijinul. În luna mai, AfD a fost declarată organizație extremistă, deși până la interzicerea oficială a partidului nu s-a ajuns încă.
Alice Weidel. Foto: AFP
Populismul de dreapta a intrat rapid în mainstream, schimbând semnificativ politica europeană. În Ungaria și Slovacia, dreapta a preluat complet puterea, iar în Țările de Jos, Germania, Franța, Belgia și Austria influența sa a crescut considerabil.
În România vecină, radicalii de dreapta se definesc drept suveraniști. Partidul AUR („Alianța pentru Unirea Românilor”) a obținut locul al doilea la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024. Liderul formațiunii, George Simion, a acumulat peste 40% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, însă în turul al doilea a fost învins de pro-europeanul Nicușor Dan.
George Simion/Facebook
În pofida înfrângerii, creșterea popularității extremei drepte în Europa este evidentă. Aceștia susțin o politică eurosceptică și izolaționistă, ceea ce poate schimba serios cursul de politică externă al UE.
Dreapta și „fețele” ei diferite
Totuși, unitate printre extrema dreaptă nu există, remarcă sociologul Alexandr Macuhin. „Între populismul lui Simion, Nawrocki sau Orbán există o mare diferență. Simion joacă pe sentimentul de nedreptate: «Suntem în UE, dar ei [Bruxelles, Berlin, Paris] nu ne respectă». Nawrocki se sprijină pe un partid puternic [„Lege și dreptate”] cu propriul electorat de bază și cu cerințe clare ale alegătorilor: «de ce, în condițiile creșterii economice și a vorbelor că economia poloneză este locomotiva Europei, noi totuși trăim mai prost decât locuitorii din Frankfurt sau Marsilia?» Orbán însă este mai liber de ideologie și spune orice, dacă asta este util regimului său”, a declarat expertul.
Nu există unitate între radicalii de dreapta nici în atitudinea lor față de Rusia. Extrema dreaptă este adesea asociată cu simpatii față de Rusia și euroscepticism. Dar, de exemplu, partidul național-conservator polonez PiS are o poziție ferm antirusească, sprijină Ucraina și pledează pentru extinderea UE spre Est.
„Aici sunt și factori istorici, și amenințarea directă din partea Moscovei”, explică politologul Mihai Isac. „De aceea și PiS, și majoritatea societății poloneze sunt unite în susținerea Ucrainei și NATO. Iar Polonia încă din vremea lui Kaczyński a fost avocatul extinderii UE spre Est și un susținător activ al Chișinăului în confruntarea cu influența rusă”. Exemplul polonez, potrivit expertului, arată că populismul nu este monolit și poate fi combinat cu puternice atitudini antirusești.
Populismul nu e pentru Moldova?
Schimbările politice din Europa ating și Moldova, consideră analistul Dionis Cenușă. Moldova, spune el, participă la procesul de extindere a UE, iar conflictele dintre Bruxelles și suveraniști pot crea dificultăți. În plus, popularitatea AUR în România deja influențează Moldova, mai ales în contextul viitoarelor alegeri parlamentare.
Alexandr Macuhin este convins că populismul moldovenesc nu va fi eficient, iar încercările de a copia „trumpismul” sunt absurde: „Trumpismul este imposibil de repetat în afara SUA. Partidele moldovenești deseori sunt lipsite de o ideologie clară și doar preiau trenduri la modă. Sloganul «Să facem Moldova măreață din nou» cu siguranță cineva îl va ridica, dar sens acolo nu va fi”.
Liderii și simbolul Blocului „Patriotic”
De remarcat că liderul socialiștilor, Igor Dodon, încă la începutul verii a propus redenumirea Partidului Socialiștilor în „Partidul Suveraniștilor”, exprimându-și simpatia față de Trump. Redenumirea nu a avut loc, dar socialiștii s-au unit într-un bloc cu alte partide pro-ruse, pe care l-au numit „Blocul Patriotic”, punând, din nou, accent pe suveranitate.
Între timp, Vasile Costiuc, aflat la Washington împreună cu George Simion, a anunțat crearea unei noi „forțe patriotice”, care va lupta împotriva „globaliștilor și sataniștilor” din actuala putere de la Chișinău. O retorică bine cunoscută a suveraniștilor. Totuși, mai târziu, partidul lui Simion s-a înregistrat pentru a participa la campania electorală de unul singur, fără largi alianțe și blocuri.
Dionis Cenușă presupune că și Blocul „Alternativa” ar putea încerca să joace pe terenul conservator și să se transforme într-un partid suveranist. Acest lucru, spune el, va depinde dacă vor ajunge sau nu la guvernare după alegerile parlamentare.
Ion Ceban și Mark Tkacik, doi dintre liderii Blocului „Alternativa”. Foto: Tudor Mardei / NewsMaker
Mihai Isac consideră, pe de altă parte, că populismul de dreapta european, în Moldova, poate lua cele mai diverse forme — de la populism pro-rus până la unioniști radicali: „Ambele direcții deocamdată rămân la periferie, dar au potențial de creștere în cazul înrăutățirii situației social-economice”. În Moldova, la fel ca și în România, nivelul de dezamăgire și neîncredere față de instituțiile statului este ridicat, iar acest lucru îi face pe oameni receptivi la mesajele populiste.
Facebook/Dorin Recean
Integrarea într-o Uniune Europeană aflată în schimbare
Dar dacă Uniunea Europeană se transformă din interior, va putea oare Moldova să adere urmând „vechea strategie”? Dionis Cenușă consideră că țara trebuie să-și consolideze democrația, instituțiile și să evite derapajele autoritare: „Autoritățile trebuie să asigure alegeri democratice, libere și corecte. Integrarea în UE trebuie să fie lipsită de politizare și corupție. Doar atunci cetățenii vor resimți beneficiile”.
Mihai Isac sugerează adaptarea tacticii la noile realități: „Trebuie explicat oamenilor că UE se schimbă, dar valorile fundamentale – statul de drept și libertățile – rămân actuale. Chișinăul ar trebui să dezvolte legături strânse cu nucleul proeuropean al UE și să găsească puncte de contact cu statele unde populiștii se află la putere, inclusiv pentru a le reduce rezistența față de extinderea Uniunii”.
Atât la Chișinău, cât și la Bruxelles, se vorbește deja despre necesitatea ca Moldova să adere la UE în mandatul actualei Comisii Europene – adică până în 2029 – pentru că nimeni nu poate oferi astăzi prognoze precise despre cum va arăta politica europeană și ce componență va avea următoarea Comisie. Există riscul ca la putere să vină euroscepticii. Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a avertizat deja: „Fereastra de oportunitate pentru integrarea europeană a Moldovei se poate închide foarte curând”.
Totuși, și o eventuală „aderare rapidă” a Moldovei la UE comportă riscuri. „O integrare bazată doar pe considerente geopolitice, fără respectarea criteriilor de la Copenhaga, fără reforme serioase în justiție, administrație și lupta anticorupție, poate submina încrederea în procesul de extindere și le-ar oferi muniție populiștilor europeni, care deja acuză Bruxelles-ul de standarde duble și extindere pripită”, consideră Mihai Isac.
La rândul său, Alexandr Macuhin susține că aderarea Moldovei la UE depinde de cine va fi la putere în statele membre. După încheierea negocierilor, tratatul de aderare trebuie ratificat de fiecare țară. „Trebuie de înțeles unde sunt punctele sensibile ale Europei și cum pot fi purtate negocieri cu fiecare stat. Accelerarea integrării europene este posibilă, dar nu va rezolva toate problemele. Este nevoie de o diplomație inteligentă și de o strategie externă atent elaborată”, a rezumat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
România consideră că Republica Moldova „merită” să avanseze cât mai rapid în procesul de integrare europeană, prin deschiderea negocierilor cu UE pe mai multe clustere. Declarația a fost făcută de ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, în cadrul unei conferințe de presă la București, susținută împreună cu omologul său de la Chișinău, Mihai Popșoi.
„R. Moldova a demonstrat în ultimii ani, prin eforturile depuse, prin politicile și reformele, prin angajamentul autorităților și al cetățenilor, că își merită pe deplin locul în cadrul familiei europene. Din punctul nostru de vedere, trebuie deschise negocierile nu doar pe clusterul unu, ci pe cât mai multe clustere, pentru că este foarte clar, din perspectiva meritelor pe care le are R. Moldova, că acest lucru este necesar”, a declarat Oana Țoiu.
Șefa diplomației române a subliniat că Bucureștiul va continua să sprijine ferm parcursul european al țării R. Moldova: „Vă asigur de sprijinul continuu și neclintit al României pentru avansarea procesului de integrare europeană. Sper că vom avansa cât mai curând. Avem speranța că orice obstacole artificiale vor fi înlăturate cât mai curând”, a mai adăugat ministra.
Precizăm că astăzi, 26 august, Mihai Popșoi a avut la București o întrevedere cu Oana Țoiu. Discuțiile celor doi au vizat consolidarea parcursului european al Republicii Moldova și proiectele majore aflate în derulare, care întăresc parteneriatul strategic dintre cele două țări, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.
Oficialii au evidențiat progresele în infrastructura transfrontalieră, inclusiv construcția podului rutier Ungheni–Ungheni și modernizarea altor patru poduri de frontieră. Totodată, a fost subliniată importanța avansării interconexiunilor energetice Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, esențiale pentru securitatea energetică și integrarea Republicii Moldova în piața europeană.
A fost apreciată colaborarea strânsă pentru optimizarea traficului la frontieră și decizia comună a autorităților vamale și de frontieră din cele două țări de a extinde, începând cu 15 august 2025, programul de funcționare al punctului de trecere Leova–Bumbăta la regim 24/24.
