Din 11 iulie, maib lansează o nouă emisiune de obligațiuni corporative

Maib anunță lansarea celei de-a VI-a emisiuni de obligațiuni corporative, o oportunitate excelentă pentru investitorii interesați să își valorifice economiile într-un instrument financiar stabil și profitabil. Subscrierea pentru această emisiune va fi deschisă începând cu data de 11 iulie 2024 și se va desfășura pe o perioadă de 20 de zile calendaristice, la orice sucursală sau la sediul central maib park*.

Această emisiune este de clasa a VI-a cu marja de (+1%), iar rata cuponului constituie 4,46% în primul an.

Caracteristicile unei emisiuni de obligațiuni corporative sunt:
• 20 de zile calendaristice — perioada de subscriere;
• 5000 de obligațiuni per emisiune;
• 20 000 de lei — investiția minimă;
• 100 de milioane de lei — investiția maximă.

Obligațiunile corporative maib sunt disponibile atât pentru persoanele fizice rezidente, cât și pentru cele nerezidente în Republica Moldova, iar pentru a satisface cererea, banca va aplica în continuare principiul primul venit, primul servit. Totodată, maib își rezervă dreptul să închidă anticipat oferta, în cazul epuizării (subscrierii) întregului volum.

Mai multe detalii despre avantajele și caracteristicile obligațiunilor corporative maib poți afla aici și în Prospectul de ofertă publică. Este important să știi că, potrivit Codului Fiscal, cuponul sau rata dobânzii obținute din deținerea obligațiunilor reprezintă o sursă de venit impozabil.

Poți lasă o cerere online direct pe pagina maib și te vom contacta în scurt timp.

Cu obligațiunile corporative de la maib, tu investești inteligent în viitorul tău și al familiei tale.

Tu conduci. maib
*maib park: mun. Chișinău, str. 31 august 1989 nr. 127

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Transnistria, asigurată cu gaz în această iarnă? Krasnoselski, după vizita în Rusia: „Moscova nu ne va abandona”

„Moscova nu va abandona Transnistria” și va sprijini livrările de gaze și energie electrică, a declarat liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, pe 16 noiembrie, la o zi după revenirea din Rusia. La aceeași ședință, Serghei Obolonic, responsabil de economie în administrația de facto, a recunoscut că aprovizionarea cu gaze rămâne dificilă, dar, spune el, poate fi ținută sub control. Potrivit lui, regiunea ar putea primi în această iarnă până la 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi.

„La Moscova mi s-a transmis clar că Moscova nu va abandona Transnistria și va sprijini prin toate mijloacele livrările de gaze și, respectiv, de energie electrică. Da, există, desigur, dificultăți de ordin tehnic, pe care le rezolvăm împreună cu toți partenerii”, a declarat Krasnoselski.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, care a fost decorat de președintele rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale în Rusia, a mulțumit Moscovei „pentru sprijinul acordat în acest domeniu de importanță vitală”.

La rândul său, pretinsul ministru al economiei din stânga Nistrului, Serghei Obolonic, a anunțat că, pe 16 noiembrie, necesarul populației de gaze, energie electrică și căldură era acoperit integral, la fel ca necesarul de încălzire al instituțiilor sociale.

„Au fost luate toate măsurile necesare pentru identificarea surselor de finanțare până la sfârșitul sezonului de încălzire, adică până la 1 aprilie. Au fost perfectate contractele și clarificate chestiunile tehnice care vor permite livrarea, în perioada de iarnă, a până la 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi în regiunea transnistreană”, a precizat Obolonic în timpul ședinței convocate de Krasnoselski.

Reamintim, la începutul anului 2025, Tiraspolul, Chișinăul și Bruxellesul au convenit asupra așa-numitei „scheme ungare” de livrare a gazelor naturale în regiunea transnistreană. Mecanismul a fost convenit după ce Gazprom a anunțat, pe 31 decembrie 2024, că oprește livrările de gaze către Republica Moldova, deși contractul era încă în vigoare.

Gazele sunt cumpărate de pe piața Uniunii Europene și aduse până la frontiera Republicii Moldova de compania MET Gas and Energy Marketing AG. De acolo, Moldovagaz le livrează în regiunea transnistreană. Livrările sunt achitate de o companie înregistrată în Dubai, din fondurile unui credit special acordat de Rusia.

Pe 4 noiembrie, în timpul vizitei la Moscova, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a primit „Ordinul de Onoare” de la Vladimir Putin pentru „consolidarea legăturilor” cu Rusia. A doua zi, Biroul politici de reintegrare a anunțat că, la revenire, lui Krasnoselski îi va fi interzis să părăsească Republica Moldova timp de cinci ani. Biroul a precizat, tot atunci, că deplasarea în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE privind aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene pe timpul iernii.

Krasnoselski a revenit în Republica Moldova în seara de 15 noiembrie. El a ieșit din Aeroportul Internațional Chișinău la aproape șase ore după aterizare, fără să răspundă la întrebările jurnaliștilor. Guvernul a confirmat revenirea și a reiterat că, „după procedurile de control, acesta va suporta consecințele incidentului recent de la Moscova, inclusiv interdicția de a ieși din țară prin punctele de trecere a frontierei de stat ale Republicii Moldova timp de 5 ani”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
colaj NM

Caraman și Tkaciuk, despre pretinsul „plan de federalizare” a Moldovei: „Lucrurile sunt mai complicate” VIDEO

Diana Caraman, deputată și lideră a fracțiunii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), a declarat că inițiativa privind „federalizarea” țării, care ar fi fost înaintată de Moscova în cadrul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, implică „riscuri”, iar prioritatea autorităților naționale trebuie să fie reintegrarea regiunii transnistrene. La rândul său, deputatul neafiliat Mark Tkaciuk consideră că inițiativa trebuie analizată în funcție de ceea ce presupune „în mod concret”. Declarațiile au fost făcute pentru NewsMaker, luni, 16 noiembrie, la Parlament.

Diana Caraman a amintit că discuții privind federalizarea Republicii Moldova au mai avut loc inclusiv în 2003, când inițiativa era cunoscută sub denumirea de „Memorandumul Kozak”. Deputata a subliniat că aceasta a fost respinsă din cauza riscurilor pe care le presupunea.

„Consider că riscurile pe care le implică federalizarea Republicii Moldova nu au dispărut nici până în prezent. Eu cred că trebuie să construim un dialog corect, deschis și onest atât cu regiunea transnistreană, cât și cu Găgăuzia și cu celelalte regiuni, însă fără a spori riscul ca, la un moment dat, vreun teritoriu să poată declara că se retrage din componența Republicii Moldova. Prin urmare, prioritatea absolută trebuie să fie interesul Republicii Moldova – integritatea teritorială a țării”, a declarat deputata PSRM.

La rândul său, deputatul neafiliat Mark Tkaciuk, care în momentul abandonării „Memorandumului Kozak” era consilier al președintelui de atunci, comunistul Vladimir Voronin, a respins termenul „federalizare”. „Un asemenea termen nu există. Pur și simplu, nu există. Noțiunea există doar pentru profani și amatori. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. Trebuie întotdeauna să analizăm ce se are în vedere în mod concret. Cuvântul în sine nu reflectă nimic”, a declarat el.

Amintim că, după o pauză de aproximativ nouă luni, recent, au fost reluate negocierile de pace între Ucraina și Federația Rusă, mediate SUA. Pe 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, delegațiile Kievului, Moscovei și Washingtonului au discutat despre posibile condiții pentru încheierea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, declanșată. Discuțiile nu au adus vreun rezultat concret, în afară de o înțelegere cu privire la un nou schimb de prizoniere, care ar putea fi cel mai amplu de la începutul conflictului armat.

În timpul negocierilor de pace a fost pusă în discuției inclusiv viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Subiectul arhitecturii de securitate a continentului a fost introdus în contextul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina la începutul lunii noiembrie, după ce președintele SUA, Donald Trump, a avut o întrevedere cu trimisul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev.

Între timp, presa internațională a scris că reprezentanții Moscovei au înaintat condiții privind o nouă arhitectură de securitate europeană în cadrul unor negocieri neoficiale privind încheierea războiului din Ucraina. Acestea au fost prezentate inclusiv reprezentanților europeni în Abu Dhabi. Acestea ar viza inclusiv Republica Moldova. Potrivit informațiilor din presă, Rusia propune transformarea țării într-o republică federativă, care să includă Moldova, Transnistria și Găgăuzia. De asemenea, în cazul în care Republica Moldova va adera la UE, cele două regiuni ar trebui să aibă dreptul de a organiza referendumuri privind independența.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici, a catalogat informațiile drept „sperietori și provocări de la Moscova”, menite să împiedice avansarea statului în procesul de aderare la UE. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat planul de „federalizare” drept o idee „scoasă de la naftalină”, subliniind că aceasta „nu contează” pentru autoritățile de la Chișinău.

***

În trecut, ideea federalizării Republicii Moldova a fost discutată de mai multe ori. Prima dată, subiectul a fost abordat în 2002, când la Kiev a avut loc o reuniune a experților din cinci părți – Chișinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina și OSCE – privind reglementarea conflictului transnistrean. În urma discuțiilor, a fost adoptat „Documentul de la Kiev”, care stabilea principiile și mecanismele de creare a unui „stat federativ unificat al Moldovei și Transnistriei”. În primăvara anului 2003, a fost creată Comisia Constituțională Comună, responsabilă de elaborarea proiectului și a Constituției viitorului stat federativ. Totuși, în același an, activitatea comisiei a fost întreruptă.

Ulterior, „Memorandumul Kozak” – un proiect al Rusiei privind reglementarea conflictului transnistrean, propus în noiembrie 2003 de Dmitri Kozak, pe atunci adjunct al șefului administrației prezidențiale a lui Vladimir Putin – prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație, alcătuită dintr-un teritoriu federal și două entități federale: Transnistria și Găgăuzia. Documentul prevedea, printre altele, menținerea trupelor rusești în Transnistria până în 2020, în calitate de garanție, precum și acordarea limbii ruse a statutului de a doua limbă de stat. În cele din urmă, președintele de atunci, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze memorandumul, după consultări cu partenerii occidentali și pe fondul protestelor din țară.

Imagine simbol

Peste 6 milioane de parole furate, descoperite într-o operațiune la care a participat și Moldova

Centrul pentru combaterea crimelor cibernetice al Inspectoratului Național de Investigații (INI) a participat, alături de autorități din mai multe state, la o operațiune internațională coordonată de Europol, împotriva infrastructurilor și serviciilor care facilitează atacurile cibernetice. În cadrul acesteia, au fost sechestrate și neutralizate 235 de servere și 257 de domenii, utilizate de grupările infracționale, inclusiv pentru furtul de date. În infrastructura sechestrată au fost identificate peste șase milioane de nume de utilizator și parole sustrase de la victime. În urma investigațiilor desfășurate de INI pe teritoriul R. Moldova, au fost identificate șapte servere care găzduiau componente ale infrastructurii criminale. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Potrivit IGP, operațiunea „ENDGAME” reprezintă unul dintre cele mai ample eforturi internaționale îndreptate împotriva infrastructurilor și serviciilor care facilitează atacurile ransomware și alte forme de criminalitate cibernetică. „În cadrul acțiunii comune, autoritățile și partenerii din sectorul privat au reușit să destructureze infrastructura infracțională care susținea trei rețele majore de malware: Gootloader, CastleRAT și StealC. Operațiunea s-a soldat cu sechestrarea și neutralizarea a 235 de servere și 257 de domenii, afectând semnificativ infrastructura utilizată de grupările infracționale pentru furnizarea serviciilor de tip „cybercrime-as-a-service”, facilitarea atacurilor ransomware și furtul de date”, a comunicat Inspectoratul pe 16 noiembrie.

Potrivit IGP, un rezultat important al operațiunii îl reprezintă identificarea a peste 6 milioane de date de autentificare (nume de utilizator și parole), sustrase de la victime și descoperite în infrastructura sechestrată.

Conform instituției, „Republica Moldova a contribuit activ la această operațiune internațională”: „În urma investigațiilor desfășurate de ofițerii Centrului pentru combaterea crimelor cibernetice al INI, pe teritoriul țării au fost identificate șapte servere care găzduiau componente ale infrastructurii criminale. În urma intervenției, accesul la conținutul găzduit pe aceste servere a fost sistat, iar datele informatice au fost conservate în condiții care să asigure integritatea probelor și disponibilitatea acestora pentru continuarea investigațiilor”.

Despre cele trei tipuri de programe malițioase

Potrivit IGP, acțiunile desfășurate la nivel internațional au vizat trei tipuri de programe malițioase. Gootloader este un program de tip „dropper/loader”, utilizat pentru infiltrarea sistemelor informatice prin distribuirea unor documente juridice false pe site-uri compromise, în special pe platforme WordPress. Odată instalat, acesta putea facilita introducerea altor programe malițioase, inclusiv ransomware, utilizate pentru extorcarea victimelor.

Identificat în 2025, CastleRAT este un troian de acces la distanță (RAT), cu o arhitectură tehnică avansată, conceput pentru a permite atacatorilor să controleze de la distanță dispozitivele compromise. Acesta putea facilita accesul neautorizat la informații, executarea unor comenzi și compromiterea sistemelor informatice ale companiilor.

StealC este un program de tip „stealer”, conceput pentru extragerea informațiilor sensibile de pe dispozitivele infectate, inclusiv parole, date de autentificare și identități digitale. Informațiile sustrase puteau fi ulterior comercializate sau utilizate în diverse scheme de fraudă informatică.

VIDEO Krasnoselski a dus dorul Transnistriei?/ Stoianoglo spera să câștige?/ Pe cine susține PAS?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Stoianoglo și Gagauz, în turul doi al alegerilor pentru funcția de bașcan
— 13 mandate în Adunarea Populară, câștigate din primul tur
— Grosu despre Krasnoselski: Nu poate de dorul malului stâng
— Achitarea serviciilor comunale în rate, propusă în Transnistria
— Chicu nu exclude o confruntare cu Ceban la locale
— Atenționare pentru moldoveni: Frontiera dintre Estonia și Rusia se închide

Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

sindicate.md

Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Igor Zubcu, reținut. Este cercetat pentru luare de mită

Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a fost reținut în flagrant într-un dosar de luare de mită. Informația a fost anunțată pe 16 noiembrie de Procuratura Anticorupție. Potrivit instituției, acesta ar fi pretins bani de la administratorul unui agent economic care activa într-un spațiu închiriat de la organizația sindicală, pentru a nu crea impedimente în desfășurarea activității economice.

„Potrivit materialelor cauzei, președintele CNSM ar fi acționat în complicitate cu un prestator de servicii juridice al organizației, solicitând bani de la administratorul unei societăți comerciale care gestiona o unitate de alimentație publică într-un spațiu luat în chirie. Bănuitul ar fi primit anterior suma de 4 000 de dolari pentru a nu crea impedimente în desfășurarea activității economice a societății. Ulterior, bănuitul ar fi pretins repetat aceeași sumă, invocând posibilitatea majorării chiriei, rezilierii contractului de locațiune și inițierii unor controale”, a comunicat Procuratura Anticorupție.

Potrivit sursei citate, pe 16 noiembrie, procurorii anticorupție și ofițerii CNA l-au reținut în flagrant pe președintele CNSM, în momentul primirii celei de-a doua tranșe, în valoare de 2 000 de dolari, din suma pretinsă. Transmiterea mijloacelor bănești s-a efectuat sub controlul CNA, a precizat instituția.

Președinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova este Igor Zubcu.

Centrul Naţional Anticorupţie
Centrul Naţional Anticorupţie
Centrul Naţional Anticorupţie
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: