Din arest la domiciliu, Marina Tauber cere testarea cu detectorul de minciuni a șefei PA Veronica Dragalin și a adjunctului acesteia

Igor Dodon, deputat și lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), solicită retragerea proiectului de lege privind regimului stării de asediu și al stării de război. Politicianul susține că cetățenii țării percep inițiativa drept o pregătire pentru un pretins conflict armat și că ar fi fost contactat de „zeci” de persoane care ar fi îngrijorări cu privire la acest document. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unor declarații de presă din 5 noiembrie, la Parlament.

„Domnul Nosatîi trebuie să-și dea seama că, prin această lege, a aprins spiritele în Republica Moldova. La mine s-au adresat zeci de persoane care sunt gata să cedeze cetățenia Republicii Moldova și să plece din țară. (…) Acolo unde nu o să-i ia forțat la război. (…) Cu regret, populația a primit acest proiect de lege ca o pregătire de un scenariu ucrainean, unde îi pe oameni cu forța de pe stradă și îi trimit la război. (…) Nu glumesc acum și nu vreau să sperii pe nimeni. Vă spun că am primit, pe parcursul ultimelor 24 de ore, zeci de sunete și mesaje din partea tinerilor – hai să spunem așa, vârsta 20-35 – care sunt foarte, foarte speriați de acest proiect de lege. De aceea, noi cerem categoric ca acest proiect de lege să fie retras de către Guvern și să nu fie nici așa inițiativă în genere”, a declarat Igor Dodon.

Amintim că secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare.

Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Documentul a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Totodată, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului de lege privind regimul stării de asediu și al stării de război. Documentul critică inclusiv prevederea potrivit căreia moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în țară dacă primesc ordin de chemare. La momentul publicării acestei știri, petiția a adunat 1 005 semnături.

Pe 5 noiembrie, prim-ministrul Vasile Tofan a îndemnat politicienii de opoziție care critică proiectul de lege să creeze „isterie pe loc gol”. Șeful Guvernului a subliniat că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.