Andrei Mardari / NewsMaker

Din ce trăiesc moldovenii: 61% din salariu, 36% din pensie

Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 1.059 persoane, cu reprezentarea diverselor grupe de vârstă, mediu de trai, sexe și nivel al veniturilor, în chestionar fiind incluse 38 de întrebări menite să acopere 4 dimensiuni – aspecte generale despre respondent, veniturile și sursa acestora, accesul și sursele de finanțare, locuința, transmite Mold-street.com.

15% din moldoveni au venituri mai mici de 3.000 de lei pe lună

Potrivit BNM, similar sondajului precedent, principalele surse ale veniturilor unei familii din Republica Moldova, rămân a fi salariul – 61 la sută dintre respondenți și pensia – 36 la sută.

Alte surse menționate de respondenți (sub 11 la sută) sunt venitul din activitatea individuală, alte plăți sociale, transferuri din străinătate.

Conform datelor sondajului, repartizarea veniturilor medii lunare în limita eșantionului de respondenți este relativ uniformă: 25 la sută dintre respondenți indică un venit mediu lunar între 3 și 5 mii de lei, 15 la sută primesc lunar un venit sub 3 mii MDL, iar 33 la sută – între 5 și 10 mii MDL. Mai mult de 10 mii MDL recepționează 23 la sută dintre respondenți, inclusiv 6 la sută încasează venituri ce depășesc 20 mii MDL.

mold-street.com

Sondajul relevă că în numărul celor ce declară venituri medii lunare mai mari de 20.000 lei s-a dublat, în timp ce a celor ce au venituri sub 3.000 de lei, aproape că s-a înjumătățit, reducându-se cu 12 puncte procentuale.

79% din moldoveni nu au reușit să facă economii

Potrivit sondajului, gradul de economisire în rândul respondenților este foarte scăzut, astfel 79 la sută dintre respondenți declară că nu au reușit să facă economii în ultimele 6 luni.

Similar rezultatelor sondajului precedent, majoritatea respondenților care totuși reușesc să economisească, își păstrează economiile în numerar (62 la sută) sau la cont curent în bancă (26 la sută).

Printre alte modalități de păstrare a economiilor au fost enumerate: depozite/depuneri la termen (7 la sută), investiții în imobile (4 la sută), asigurarea de viață (2 la sută), valori mobiliare și fonduri de pensii/investiții (câte 1 la sută).

Principalele scopuri ale economiilor rămân a fi „pentru situații de urgență/neașteptate” (36 la sută) și ”deteriorarea potențială a situației financiare” (32 la sută).

Alte scopuri menționate de respondenți sunt cumpărături viitoare planificate pe termen scurt, obiective pe termen lung de economisire, investirea în active rentabile. La momentul efectuării sondajului, doar 30 la sută dintre respondenți au declarat că au apelat la surse de finanțare de la instituții de creditare, cel mai utilizat instrument fiind creditul de consum.

În următoarea perioadă, doar 8 la sută dintre respondenți se declară interesați de a apela la o instituție de credit pentru finanțare. În procesul de creditare, cele mai importante aspecte sunt considerate condițiile favorabile de finanțare, promptitudinea luării deciziei de creditare și taxele/comisioanele reduse aplicate.

Pentru mai mult de jumătate dintre respondenți (59 la sută), creditele/ împrumuturile contractate reprezintă o povară suportabilă. Totodată, 29 la sută dintre respondenți declară că s-au confruntat cu situația când nu au reușit achitarea în termen a plăților aferente creditului, din cauze precum creșterea cheltuielilor, pierderea serviciului sau insuficiența veniturilor, mai relevă sondajul realizat de BNM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cristian Jardan

Jardan, despre oferta de a deveni ministru: Am fost sunat de o persoană apropiată de dl. Munteanu

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că propunerea de a fi parte a Guvernului Munteanu a fost una „neașteptată”. El a relatat că a fost contactat de „o persoană apropiată” de Alexandru Munteanu, care l-a invitat la o discuție cu viitorul premier. Jardan a menționat că, ulterior, s-a întâlnit cu Munteanu, care i-a înaintat propunerea de a fi ministru al Culturii, și, după ce s-a consultat cu familia, a acceptat oferta. Precizările au fost făcute în cadrul unui interviu pentru redacția Cu Sens, publicat pe 22 noiembrie.

Neașteptat, recunosc. Am fost sunat să ne vedem… De către o persoană apropiată de domnul Munteanu, care m-a chemat la o discuție cu domnul Munteanu. Am venit, am discutat. Am rămas surprins. (…) Deodată i-am spus, hai să spun așa, scheletele din dulapul meu, ca să știe cu cine vorbește și despre ce vorbește. Nu ne cunoșteam înainte de asta. Atunci am făcut cunoștință. Imediat i-am spus ce și cum, i-am zis că e o propunere care nu-ți vine în fiecare zi, dar bineînțeles că am nevoie să mă consult. Am cerut două zile de consultare. Nu m-am consultat atât de mult, decât cu familia. Dar am avut nevoie de aceste zile ca să înțeleg mai bine despre ce este vorba. Și într-un final am acceptat”, a declarat Cristian Jardan.

Amintim că Cristian Jardan a preluat mandatul de ministrul al Culturii pe 1 noiembrie, odată cu învestirea în funcție a Cabinetului condus de premierul Alexandru Munteanu.

Cristian Jardan s-a născut pe 18 mai 1983 în orașul Cornești, raionul Ungheni.

A absolvit Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, fiind licențiat în Sociologie. Ulterior, a urmat cursurile Școlii de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău. A activat la ProTV Chișinău, unde a deținut mai multe funcții, precum și la General Media Grup. În 2015 a devenit director al portalului de știri „Unimedia.info”. În perioada 2020-2021 a fost angajat la „Ziarul de Gardă”. Între anii 2021 și 2023 a fost redactor-șef al portalului „Replica Media”.

În martie 2023, Cristian Jardan a fost numit consilier politic în Cabinetul prim-ministrului de la acea vreme, Dorin Recean.

Soția sa, Aurica Jardan, este consilier al președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: