Bani

Din ce trăiesc moldovenii: 61% din salariu, 36% din pensie

Malvina Cojocari
| 18 iunie, 2023
10:23

Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 1.059 persoane, cu reprezentarea diverselor grupe de vârstă, mediu de trai, sexe și nivel al veniturilor, în chestionar fiind incluse 38 de întrebări menite să acopere 4 dimensiuni – aspecte generale despre respondent, veniturile și sursa acestora, accesul și sursele de finanțare, locuința, transmite Mold-street.com.

15% din moldoveni au venituri mai mici de 3.000 de lei pe lună

Potrivit BNM, similar sondajului precedent, principalele surse ale veniturilor unei familii din Republica Moldova, rămân a fi salariul – 61 la sută dintre respondenți și pensia – 36 la sută.

Alte surse menționate de respondenți (sub 11 la sută) sunt venitul din activitatea individuală, alte plăți sociale, transferuri din străinătate.

Conform datelor sondajului, repartizarea veniturilor medii lunare în limita eșantionului de respondenți este relativ uniformă: 25 la sută dintre respondenți indică un venit mediu lunar între 3 și 5 mii de lei, 15 la sută primesc lunar un venit sub 3 mii MDL, iar 33 la sută – între 5 și 10 mii MDL. Mai mult de 10 mii MDL recepționează 23 la sută dintre respondenți, inclusiv 6 la sută încasează venituri ce depășesc 20 mii MDL.

Sondajul relevă că în numărul celor ce declară venituri medii lunare mai mari de 20.000 lei s-a dublat, în timp ce a celor ce au venituri sub 3.000 de lei, aproape că s-a înjumătățit, reducându-se cu 12 puncte procentuale.

79% din moldoveni nu au reușit să facă economii

Potrivit sondajului, gradul de economisire în rândul respondenților este foarte scăzut, astfel 79 la sută dintre respondenți declară că nu au reușit să facă economii în ultimele 6 luni.

Similar rezultatelor sondajului precedent, majoritatea respondenților care totuși reușesc să economisească, își păstrează economiile în numerar (62 la sută) sau la cont curent în bancă (26 la sută).

Printre alte modalități de păstrare a economiilor au fost enumerate: depozite/depuneri la termen (7 la sută), investiții în imobile (4 la sută), asigurarea de viață (2 la sută), valori mobiliare și fonduri de pensii/investiții (câte 1 la sută).

Principalele scopuri ale economiilor rămân a fi „pentru situații de urgență/neașteptate” (36 la sută) și ”deteriorarea potențială a situației financiare” (32 la sută).

Alte scopuri menționate de respondenți sunt cumpărături viitoare planificate pe termen scurt, obiective pe termen lung de economisire, investirea în active rentabile. La momentul efectuării sondajului, doar 30 la sută dintre respondenți au declarat că au apelat la surse de finanțare de la instituții de creditare, cel mai utilizat instrument fiind creditul de consum.

În următoarea perioadă, doar 8 la sută dintre respondenți se declară interesați de a apela la o instituție de credit pentru finanțare. În procesul de creditare, cele mai importante aspecte sunt considerate condițiile favorabile de finanțare, promptitudinea luării deciziei de creditare și taxele/comisioanele reduse aplicate.

Pentru mai mult de jumătate dintre respondenți (59 la sută), creditele/ împrumuturile contractate reprezintă o povară suportabilă. Totodată, 29 la sută dintre respondenți declară că s-au confruntat cu situația când nu au reușit achitarea în termen a plăților aferente creditului, din cauze precum creșterea cheltuielilor, pierderea serviciului sau insuficiența veniturilor, mai relevă sondajul realizat de BNM.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

pensie, salariu, surse de venit, top

Știri similare

Politică

Munteanu a demis corpul de control. Erau doi consilieri cu salarii de peste 40 000 lei lunar

Viață

Alexandru Balan, fost director adjunct al SIS, extrădat în Belarus, nu mai este cetățean al Moldovei. Maia Sandu a semnat decretul

Bani

„MoldATSA nu este finanțată din bugetul de stat”: întreprinderea, o nouă reacție în contextul scandalului legat de salarii

Mihaela Conovali
| 24 iunie, 2026
12:00

Întreprinderea „MoldATSA” nu este finanțată din bugetul de stat și nici din taxele și impozitele cetățenilor. Sursele de finanțare provin din taxele de navigație aeriană achitate de companiile aeriene private. Precizările au fost făcute pe 24 iunie de reprezentanții „MoldATSA”, întreprindere care, în ultimele zile, a ajuns în centrul unui scandal. Reprezentanții întreprinderii au precizat, totodată, că statul generează venituri din impozitarea salariilor angajaților „MoldATSA” și din eventualul supraprofit al întreprinderii.

„Î.S. „MOLDATSA” nu este finanțată din bugetul de stat și nici din taxele și impozitele cetățenilor. Sursele de finanțare ale întreprinderii provin exclusiv din taxele de navigație aeriană achitate de companiile aeriene private pentru serviciile de navigație furnizate în spațiul aerian național”, a declarat întreprinderea într-un comunicat de presă. Întreprinderea a mai declarat că, din totalul cheltuielilor companiilor aeriene, doar 3-5% reprezintă cheltuieli pentru serviciile de navigație aeriană, fapt ce nu influențează consumatorul final, pasagerii.

Potrivit „MoldATSA”, aproximativ 65% din venituri sunt destinate salarizării.

„În situația înregistrării unui supraprofit care depășește pragul de circa 5%, surplusul este returnat utilizatorilor serviciilor, către companiile aeriene”, a adăugat întreprinderea.

La fel, potrivit întreprinderii, statul generează venituri din impozitarea salariilor și din eventualul supraprofit, de până la 5% (dividende).

„Ne exprimăm regretul că unele opinii sunt tendențioase și manipulatorii îndreptate împotriva imaginii întreprinderii și angajaților săi. Salariile în întreprinderile de navigatie aeriană sunt direct proporționale și corelate cu creșterea traficului aerian, activitatea se desfășoară 24 din 24, servicii de management a traficului aerian, serviciul navigație și supraveghere, serviciul de management a informației aeronautice, serviciul de management a informației meteorologice”, se mai arată în declarația întreprinderii.

***

Întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI.

Ulterior, pe 20 iunie, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la „MoldATSA” fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că lucrează ca purtător de cuvânt, nu vorbește din numele instituției, dar prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. Detalii AICI. Pe 23 iunie, RISE a scris că aceasta a fost angajată la începutul lunii iunie 2025 și ar fi fost plătită, în medie, cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei lunar în 2026. Detalii AICI.

În aceeași zi, Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat un control al Comisia de cenzori a întreprinderii privind salarizarea la „MoldATSA”. Agenția menționa că, dacă vor fi constatate depășiri ale limitelor, se va insista asupra recuperării sumelor achitate nejustificat. Detalii AICI.

Tot pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu pentru întreaga perioadă de activitate. Detalii AICI. Pe 24 iunie, directorul APP a declarat că urmează să fie identificată metoda de returnare a acestor sume. Detalii AICI.