Susține NM

Din Chișinău spre Munchen, Flyone a lansat o nouă cursă aeriană

  • P.

FLYONE operează începând cu data de 12 iulie zboruri din Chișinău spre unul dintre cele mai populare orașe din Germania: Munchen. Cu această nouă cursă ne propunem să îmbunătățim conexiunile aeriene internaționale ale Republicii Moldova și totodată să oferim pasagerilor noștri posibilități mai multe de a călători atât în scop turistic, cât și de afaceri. Prețul biletelor pornește de la 99 de euro într-o direcție, cu toate taxele incluse.

«Munchen este un oraș cu o economie puternică, unde își au sediul numeroase corporații internaționale. Astfel, zborurile spre această destinație vă pot oferi noi oportunități de afaceri și colaborări», a declarat directorul general al FLYONE, Mircea Maleca.

Programul de zbor este convenabil și răspunde nevoilor și preferințelor călătorilor.
Astfel, cursele spre Munchen sunt efectuate de două ori pe săptămână, în zilele de miercuri și sâmbătă:

Miercuri

– Chișinău (KIV) 13:30 — Munchen ( MUC) 6:20
– Munchen (MUC) 16:00 — Chișinău (KIV) 19:20

Sâmbătă

– Chișinău (KIV) 06:00 — Munchen (MUC) 07:20
– Munchen (MUC) 08:10 — Chișinău (KIV) 11:20

Pentru a rezerva bilete sau pentru a obține informații suplimentare, pasagerii sunt rugați să acceseze pagina web www.flyone.eu, aplicația mobilă FLYONE, dar și agențiile partenere.

Despre FLYONE

FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016, reușind în scurt timp să devină unul dintre liderii pieței avia din Republica Moldova.

Mai nou, FLYONE a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional. La fel, în anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).
FLYONE a fost clasată lunar de multiple ori în anii 2018, 2019 și 2020 în TOP 10 «Cea mai punctuală companie», conform categoriei EMEA (Europe, Middle East and Africa).

În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Pe parcursul aceluiași an, FLYONE a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.

FLYONE ARMENIA, s-a lansat în anul 2021, iar în 2022 a devenit numărul 1 în Armenia.
Amintim că FLYONE operează zboruri către 53 destinații.

35 de curse regulate și charter spre: Dubai, Veneția, Bologna, Roma, Milano, Valencia, Berlin, Tbilisi, Madrid, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Londra, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Bodrum, Dalaman, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

Cu escală prin Erevan, FLYONE ARMENIA operează zboruri spre: Tbilisi, Lyon, Moscova, Milano, Ekaterinburg, Vnukovo, Domodedovo, Sankt Petersburg, Mineralnye Vody, Novosibirsk, Samara, Sochi, Istanbul, Paris, Dubai, Beirut, Teheran, Dusseldorf, Tel Aviv.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

FLYONE operează peste jumătate din noile destinații anunțate de Autoritatea Aeronautică Civilă – lider incontestabil al pieței aviatice

FLYONE lansează zborul direct Chișinău – Palma de Mallorca, destinația vedetă a verii

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România, gata să sprijine implementarea Inventarului Forestier Național în R. Moldova

Ministrul Educației și Cercetării al României, Daniel David, care se află într-o vizită oficială la Chișinău, a avut pe 7 iunie o întâlnire cu ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu. Părțile au discutat despre Inventarul Forestier Național (IFN), un sistem deja implementat în România, care asigură monitorizarea resurselor forestiere prin măsurători periodice realizate pe întreg teritoriul național.

Prin IFN se colectează date despre volumul de masă lemnoasă, suprafața împădurită, regenerarea naturală, sănătatea arborilor și stocul de carbon. Aceste informații sunt folosite pentru planificarea și implementarea unor politici de gestionare durabilă a pădurilor și pentru raportările naționale și internaționale în domeniul mediului.

„Ministrul Lazarencu a subliniat importanța accelerării implementării acestui program și în Republica Moldova, evidențiind totodată necesitatea colaborării cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” din România. La rândul său, ministrul Daniel Ovidiu David și-a manifestat deschiderea pentru a acorda sprijin în implementarea Inventarului Forestier Național în Republica Moldova ca dovadă a cooperării strânse dintre țările noastre”, a transmis Ministerul Mediului într-un comunicat.

Întrevederea a avut loc în contextul în care Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din R. Moldova se află în subordinea Ministerului Mediului, în timp ce instituția omoloagă din România – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” – este subordonată Ministerului Educației și Cercetării.

mediu.gov.md

Похожие материалы

Eugen Doga nu primea pensie în Republica Moldova? Alexei Buzu neagă informația

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a venit cu precizări după ce regretatul compozitor Eugen Doga a declarat într-un interviu filmat în august 2024 și publicat în urma decesului său, în iunie 2025, că nu primește pensie în Republica Moldova. Oficialul a menționat că, după realizarea interviului, în luna septembrie a anului trecut, plata pensiei maestrului a fost reluată. Potrivit lui, în 2004, Eugen Doga a renunțat la pensia din Republica Moldova pentru a primi prestația socială din Rusia.

Pe 5 iunie, pe canalul de YouTube „mai întreb o dată” a fost publicat un interviu post-mortem cu Eugen Doga, care a fost înregistrat pe 30 august 2024. În cadrul acestuia, compozitorul a relatat că nu primește pensie în țara noastră.

„Nu primesc pensie, aici nu am deloc. Cea de la Moscova, care mi-o plătesc, nu o pot folosi. Mi se pare că vreo 3 000 de ruble (circa 650 de lei). Să fie măcar și 100 000, care-i rostul? Eu oricum nu le pot lua. Ce, în fiecare lună să merg la Moscova? (…) Atât este de greu statului să intre în contact cu statul acela să se înțeleagă? (…) Statul nu se interesează. Toți știu că nu-mi plătesc pensie”, a declarat el.

Relatarea maestrului a provocat un val de critici și acuzații în adresa autorităților țării.

În comentariile unei postări pe Facebook, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a menționat că, în perioada 1997-2004, Eugen Doga a beneficiat de pensie în Republica Moldova, iar apoi a renunțat la aceasta pentru a primi în Federația Rusă. Ulterior, compozitorul a solicitat restabilirea pensiei din Republica Moldova, iar din septembrie 2024 plățile au fost reluate.

„După ce a fost realizat interviul în cauză, dreptul la pensie a fost restabilit. Instituția media care a realizat interviul în 2024 trebuia ca minimum să specifice acest lucru pentru context”, a spus Buzu.

screenshot

Precizăm că Eugen Doga a spus încă din 2022, într-un interviu, că nu primește pensie în Republica Moldova, deși se adresase în scris șefului statului. „Președintele actual știe, și precedentul știa, și pre-precedentul. Toți știu și nimic”, a subliniat el.

***

Eugen Doga s-a stins din viață pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.

Acesta a compus simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, cântece de estradă. Valsul său compus pentru filmul „Tandra și gingașa mea fiară” al regizorului Emil Loteanu a fost recunoscut de UNESCO drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XXI.

Похожие материалы

Ucraina a doborât un avion de luptă rusesc Su-35 (VIDEO)

Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a anunțat că militarii ucraineni au doborât pe 7 iunie un avion de luptă multirol rusesc SU-35, pe direcția regiunii Kursk din Federația Rusă. Pe canalul de Telegram al Comandamentului a fost publicat și un videoclip în care apare aeronava prăbușită.

Publicația „Пепел” susține că avionul s-a prăbușit în raionul Korenevo din regiunea Kursk. „Deasupra locului prăbușirii se ridică un nor negru de fum, vizibil din diferite părți ale raionului”, scriu jurnaliștii.

Potrivit canalului rusesc pro-război de Telegram Fighterbomber, avionul a fost doborât deasupra teritoriului Rusiei, iar pilotul a supraviețuit.

Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a comentat informația privind distrugerea avionului Su-35.

***

Amintim că, pe 1 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a distrus și avariat circa 40 de avioane militare de pe patru aerodromuri din Rusia. Acestea au fost atacate cu 117 drone FPV, care au fost introduse pe teritoriul rusesc, ascunse în cabine de lemn mobile și montate pe camioane. Operațiunea se numește „Pânza de păianjen” și a fost pregătită peste un an și jumătate.

Похожие материалы

Un deepfake despre un așa-zis program guvernamental circulă în mediul online. Avertizarea poliției

Pe rețelele de socializare circulă un videoclip fals, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, despre un așa-zis program guvernamental de îmbunătățire a bunăstării cetățenilor. Anunțul a fost făcute pe 7 iunie de Inspectoratul General al Poliției, care a rugat populația să nu distribuie imaginile.

„Inspectoratul General al Poliției avertizează cetățenii cu privire la un videoclip care circulă în aceste zile pe rețelele de socializare, prezentat în mod fals ca un program de stat care are drept scop îmbunătățirea bunăstării moldovenilor. Materialul video este un fals generat cu ajutorul tehnologiei de inteligență artificială, folosind voce sintetică, imagini manipulate (deepfake) și informații fabricate. Vă rugăm insistent: NU distribuiți acest videoclip”, a transmis IGP.

Astfel, oamenii legii îndeamnă cetățenii să verifice sursa informațiilor înainte de a le distribui și să raporteze orice conținut suspect autorităților.

Похожие материалы

VIDEO „Peste o mie de persoane își vor pierde locul de muncă”. Comunitatea rusă din Moldova solicită să nu fie închisă „Casa Rusă”

Comunitatea rusă din Moldova solicită să nu fie închisă „Casa Rusă” din Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă organizate pe 6 iunie, reprezentanții comunității au declarat că această decizie a autorităților încalcă drepturile minorităților naționale, iar motivele invocate pentru închiderea „Casei Ruse” le-au calificat drept „inventate”.

La rândul său, președinta comunității, Liudmila Lașcenova, susține că autoritățile „intimidează cetățenii” și că, în cazul în care „Casa Rusă” va fi totuși închisă, peste o mie de angajați vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, ea a declarat că s-a adresat președintei Maia Sandu, precum și Parlamentului și Guvernului, cu solicitarea de a nu închide „Casa Rusă”.

Purtătoarea de cuvânt a lui Igor Grosu, Aurica Jardan, a declarat pentru NewsMaker că „Casa Rusă” a devenit o sursă de dezinformare, propagandă și de discuții despre crimele de război ale Federației Ruse în Ucraina. Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că Executivul își menține poziția și motivele inițiale care au dus la inițierea procedurii de închidere.

Похожие материалы

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send