sănătateinfo.md

Director cu acte în regulă. După două mandate de interimat, Nicolae Furtună a devenit șeful ANSP

Nicolae Furtună a câștigat concursul public pentru funcția de director al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), după ce, anterior, a deținut de două ori funcția de director interimar. Un anunț în acest sens a fost publicat pe site-ul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

Nicolae Furtună a fost medic șef-adjunct al Centrului de Sănătate Publică municipiul Chișinău din 2009 până în 2015, când a devenit șef adjunct al CNSP, funcție pe care a deținut-o până în februarie anul trecut. După reorganizarea CNSP și transformarea în ANSP, Furtună a trecut concursul și a obținut funcția de vicedirector al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

În octombrie 2018, după ce Elena Palanciuc și-a depus demisia, Nicolae Furtună a preluat conducerea instituției, până în luna aprilie. Ulterior, în 25 iunie 2019, devine din nou director interimar.

Concursul pentru ocuparea funcției de director al ANSP a fost anunțat la 17 decembrie 2019. În competiție s-au înscris trei candidați – Nicolae Furtună, Ion Șalaru, șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor netransmisibile și Mihail Pîsla, fost director al Centrului Național de Sănătate Publică, expert al Organizației Mondiale a Sănătății în managementul crizelor.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md

Moldova începe procedurile de retragere din CSI. Statul va economisi anual 3,1 milioane de lei

Republica Moldova a demarat procedurile de retragere definitivă din organele statutare ale Comunității Statelor Independente, după ce membrii Comisiei pentru politică externă a Parlamentului au aprobat pe 4 martie avizele consultative pentru denunțarea Acordului de constituire a CSI, a protocolului la acest Acord și a Statutului CSI.

Inițiativa aparține Ministerului Afacerilor Externe, care argumentează că valorile fundamentale ale organizației nu sunt respectate, în special principiul integrității teritoriale, încălcat de Federația Rusă prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei, actele de agresiune împotriva Georgiei și prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova.

Retragerea din CSI este prezentată totodată ca un pas firesc în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. După denunțarea acordurilor de către Parlament, bugetul de stat va economisi circa 3,1 milioane de lei anual, reprezentând contribuția țării la bugetul CSI.

Amintim, autoritățile de la Chișinău au inițiat procesul de retragere din CSI pe fundalul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Începând cu anul 2022, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre acestea. Tot în 2023, Guvernul a informat că va exclude CSI din lista organizațiilor internaționale pentru care achită anual cotizații de membru. Comentând aceste decizii, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că participarea Republicii Moldova în CSI nu ar avea o valoare semnificativă.

În total, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Dintre acestea, 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare. Recent, ministrul Afacerilor Externe a anunțat că, în perioada următoare, autoritățile vor denunța trei acorduri fundamentale: Statutul CSI, Acordul privind crearea CSI și anexele acestuia. Denunțarea acestor documente ar echivala cu încetarea de facto a calității Republicii Moldova de stat membru al Comunității Statelor Independente.

Potrivit ministrului, Parlamentul ar putea adopta decizia de denunțare chiar în luna februarie. Ulterior, documentele vor fi promulgate de președintă, publicate în Monitorul Oficial și transmise secretariatului CSI. Din punct de vedere al dreptului internațional, după notificare urmează o perioadă de aproximativ șase luni, la finalul căreia Republica Moldova nu va mai avea calitatea juridică de stat membru al CSI. „Este o decizie istorică”, a declarat Mihai Popșoi.

În prezent, pe lângă Moldova, din CSI mai fac parte Azerbaidjanul, Armenia, Belarusul, Kazahstanul, Kîrgîzstanul, Rusia, Tadjikistanul și Uzbekistanul.

NewsMaker a explicat de ce Republica Moldova face acest pas și care vor fi consecințele ieșirii din CSI – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: