Distrează-te la festivalul ”Lumea Copilăriei” împreună cu Moldindconbank și Mastercard

Vino în Lumea Copilăriei împreună cu Moldindconbank, Mastercard și iTicket! Timp de 3 zile parcul Alunelul din Chișinău se va transforma într-un tărâm magic, în care poate păși fiecare, de la mic la mare. În perioada 2-4 iunie, începând cu ora 10:00, aici vor fi organizate diverse activități menite să celebreze copilăria, iar micuții vor primi cadouri din partea Moldindconbank și Mastercard.

Copiii vor fi întâmpinați la festival de personaje de poveste îndrăgite, iar parcul va fi amenajat în mai multe zone tematice: zona jocurilor, zona pentru concert și dansuri, zona de food cu delicii de la producătorii autohtoni şi zona de relaxare.

Lumea Copilăriei înseamnă, de asemenea, spectacole, dansuri şi concerte zilnice cu participarea unor interpreți și trupe renumite din Republica Moldova și România: Iuliana Beregoi, Trupa Planeta Clounella, SIS N BRO, Picături Muzicale, DoReMi-Show, Studioul Intactart by Cristina Scarlat, Vlada Boțan, Ciao Patricia și TiGiAcademy.

Iar pentru a petrece timpul într-un mod memorabil, Moldindconbank a pregătit mai multe activități interactive pentru tine și micuțul tău: jocuri cu mingile și XO. Totodată, la standul amenajat poți deschide copilului tău cardul Mastercard Go, destinat copiilor și adolescenților cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani cu un welcome bonus pe cont, în valoare de 50 de lei. E suficient să ai buletinul tău de identitate și cel al copilului sau certificatul lui de naștere.

Ne vedem la festivalul copilăriei, plin de magie, culoare și bună dispoziție! Accesul este liber.

Moldindconbank — mereu alături!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Dodon acuză SIS că „nu lucrează pentru interesele naționale”. Grosu: „La noi toți îs specialiști. Personajul acesta era oleacă doctor” VIDEO

În contextul camionului cu armament depistat la vamă, socialistul Igor Dodon a declarat că Serviciul de Informații și Securitate „nu lucrează pentru interesele naționale”. „Acum, noi avem agenți ai serviciilor secrete străine”, a menționat acesta, adăugând că țara are „o problemă în securitate”. De cealaltă parte, liderul PAS Igor Grosu a îndemnat să fie lăsați responsabilii „să-și facă meseria”. „La noi toți îs specialiști, începând cu Covid-ul. Tot personajul acesta era oleacă doctor”, a mai spus Grosu, întrebat dacă are reproșuri față de conducerea SIS și alte instituții de forță, în contextul declarațiilor lui Dodon, care a criticat activitatea Serviciului. NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții SIS în legătură cu declarațiile în care au fost vizați.

Pe 27 noiembrie, deputatul socialist Igor Dodon a fost întrebat cum califică activitatea SIS în cazul camionului depistat cu armament la vamă. „Haideți să spunem sincer: în SIS, acum, noi avem agenți ai serviciilor secrete străine. Ei au scos reglementările anterioare, când angajații SIS-ului nu puteau fi cetățeni străini. Noi lucrul acesta l-am sensibilizat. SIS-ul nu lucrează pentru interesele naționale ale Republicii Moldova”, a răspuns Dodon.

La precizarea jurnaliștilor că este o declarație dură și la întrebarea dacă are dovezi în acest sens, Dodon a răspuns: „Nu. Este o declarație dură. Este o declarație politică, dacă doriți, din partea noastră, dar atunci când cetățenii altor state sunt admiși să conducă SIS-ul, noi avem o problemă în securitate”.

Întrebat dacă se referă la angajații care dețin și cetățenia română, Dodon a răspuns: „Cetățenia altui stat. Nu contează, română, rusă”.

Ulterior, jurnaliștii l-au întrebat pe liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și președintele Parlamentului, Igor Grosu, dacă are reproșuri față de conducerea SIS și alte instituții de forță, în contextul declarațiilor lui Igor Dodon, care a criticat activitatea SIS. „Am să reproșez trădătorilor de țară, care atunci când spațiul aerian al Republicii Moldova este survolat, a câta oară, de drone ale Federației Ruse, se iscă niște trădători, niște mancurți, care în loc să trateze subiectul cu maximă seriozitate, el face mișto de aceste cazuri”, a fost răspunsul lui Grosu.

Întrebat cum califică activitatea SIS în cazul armamentului depistat la vamă, Grosu a declarat: „Toate instituțiile o să-și aducă contribuția pe acest dosar, și SIS-ul, și Poliția de Frontieră, și vama, și așa mai departe”.

„Eu n-am participat la audieri, de aceea lăsați vă rog comisia să-și facă meseria, pentru că la noi toți îs specialiști, începând cu Covid-ul. Tot personajul acesta era oleacă doctor”, a mai spus Grosu, întrebat care a fost veriga slabă în cazul de la vamă.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții SIS în legătură cu declarațiile în care au fost vizați. Deocamdată nu avem un răspuns.

Menționăm că, în iunie 2022, aflat la Parlament pentru aprobarea candidaturii sale la funcția de director al SIS, Alexandru Musteață a confirmat că deține și cetățenia unui stat străin, „la fel ca circa 1 milion de persoane din Republica Moldova”. Acesta a dat asigurări că va respecta întru totul jurământul de credință față de patrie. De asemenea, el a precizat că legislația nu permite angajarea în cadrul SIS a persoanelor cu cetățenie străină, excepție fiind pentru conducerea instituției.

***

Amintim că un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Procuratura Generală declarat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane. Pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău. Pe 26 noiembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova a anunțat că încă o persoană a fost reținută. Potrivit acestuia, persoana ar fi avut rolul de organizator. 

Urmare a unor audieri la Parlament, deputatul PAS Lilian Carp a anunțat că, în acest caz, în Republica Moldova vor avea loc demisii.

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.

Regiunea transnistreană, cu stocuri de gaz pentru 2 săptămâni. Junghietu: „Mecanismul de €60 mln încă poate fi accesat”

Regiunea transnistreană intră în iarnă cu un stoc estimat la 54–56 milioane de metri cubi de gaze naturale, cantitate care ar acoperi aproximativ două săptămâni de consum în condițiile actuale. Datele au fost prezentate de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-un interviu pentru IPN. Oficialul a reiterat că fondurile puse la dispoziție de Chișinău, cu sprijinul Uniunii Europene – 60 de milioane de euro – rămân disponibile și pot fi accesate de Tiraspol, la necesitate.

„Regiunea transnistreană are un stoc de aproximativ 54-56 milioane de metri cubi. În condițiile consumului actual acel stoc le-ar asigura aproximativ două săptămâni de funcționare. Mecanismul anterior de livrare funcționează încă, iar pentru un scenariu de întrerupere există mecanismul de 60 de milioane de euro propus de Guvernul Republicii Moldova cu suportul Uniunii Europene, încă disponibil pentru a fi accesat”, a declarat Junghietu.

Întrebat dacă regiunea mai folosește gaze naturale în scopuri industriale – subiect pe larg discutat în spațiul public după reluarea furnizării gazului pe malul stâng și repornirea industriei grele, în ciuda condiției Chișinăului – ministrul Energiei a explicat că cele mai mari volume sunt direcționate în prezent spre producerea energiei electrice.

„Nu cunosc care sunt stocurile de cărbune, dar centrala respectivă funcționează, la moment, pe gaze. Ei consumă aproximativ trei milioane de metri cubi în regiunea transnistreană, vorbim, și, din gazul respectiv, produc cam 150-160 de megawați de energie electrică, câteodată și 180. Energia pentru necesitățile lor, pentru aprovizionarea locuințelor și ce mai au ei, activitățile importante. La fel este și energia electrică produsă de la centrala hidroelectrică, care produce aproximativ 34-35 de megawați. Deci ei își acoperă, cu volumele de gaze, necesarul de generare a energiei electrice”, a declarat Junghietu.

Ministrul a mai precizat că autoritățile de la Chișinău nu cunosc care sunt prețurile reale ale gazului consumat în prezent în regiunea transnistreană.

Amintim că, din această toamnă, Moldovagaz este responsabilă de livrarea gazelor către Tiraspoltransgaz, inclusiv de achiziționarea cotei obligatorii de 15% pentru stocare. Pe 24 noiembrie, ANRE a anunțat că stocurile strategice de gaze naturale pentru sezonul rece 2025–2026 – în total 145,3 milioane m³ – sunt aproape integral constituite. Pentru regiunea transnistreană, Moldovagaz a constituit stocuri de 57,1 milioane m³ (602 889 MWh), conform cerințelor legale.

Reamintim, regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică după ce, pe 1 ianuarie 2025, concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze naturale către Moldovagaz, volume care erau direcționate pe malul stâng al Nistrului. În februarie, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Uniunea Europeană este dispusă să ofere 60 de milioane de euro pentru acoperirea necesităților energetice ale regiunii, însă accesarea sprijinului este condiționată. (Detalii AICI).

Conform înțelegerii dintre Chișinău și Tiraspol, volumul maxim al livrărilor de gaze către regiunea transnistreană este de 3 milioane de metri cubi pe zi. În iarna precedentă, această cantitate a fost suficientă pentru încălzirea locuințelor și a instituțiilor sociale, însă insuficientă pentru funcționarea marilor întreprinderi industriale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ozerov ar fi trebuit să fie expulzat, după incidentul cu drona din Florești? Usatîi: „Haideți să fim realiști”

Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, consideră că expulzarea ambasadorului rus Oleg Ozerov, după incidentul cu drona căzută în raionul Florești, nu ar fi o reacție realistă în acest moment. Declarația vine la doar o zi după ce diplomatul rus a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde a primit o nouă notă de protest din partea autorităților de la Chișinău.

Întrebat de NewsMaker dacă, în opinia sa, ambasadorul Rusiei ar fi trebuit totuși expulzat, așa cum au cerut mai multe voci din spațiul public, Usatîi a sugerat că o astfel de măsură ar fi nerealistă: „Din câte cunosc eu, nici o țară, din cele care astăzi sprijină poporul ucranian și statul Ucraina, nimeni nu și-a rechemat ambasadorii de la Moscova. Haideți să fim realiști”, a spus parlamentarul.

La replica reporterului – „Dar nu toate țările au incidente cu dronele” – Usatîi a răspuns: „Păi, ok, trebuie de studiat”.

Reamintim, în dimineața zilei de 25 noiembrie, pe fondul unui nou atac rusesc asupra Ucrainei, 6 drone au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova. Unul dintre aparatele de zbor s-a prăbușit pe acoperișul unei locuințe din satul Cuhureștii de Jos, raionul Florești.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), drona este de tip Gerbera, de fabricație rusească, și nu avea încărcătură explozivă. Oamenii legii au explicat atunci că modelul poate fi utilizat pentru inducerea în eroare, misiuni de supraveghere și colectare de informații, dar și transport de explozivi.

Pe 26 noiembrie, ambasadorul rus Oleg Ozerov a fost convocat din nou la Ministerul Afacerilor Externe, la doar o săptămână după o situație similară. La ieșirea din sediu, diplomatul a fost întâmpinat de drona care s-a prăbușit în raionul Florești. MAE i-a înmânat o nouă notă de protest și a solicitat ambasadei Federației Ruse să întreprindă măsurile necesare pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker

Amendă în Moldova de aproape 800.000 de lei pentru operatorul „Yandex Go”

Consiliul Concurenței a anunțat pe 27 noiembrie că a sancționat operatorul platformei „Yandex Go” și al aplicației „Yandex Pro”. Sancțiunea, în valoare de 776.363 lei, a fost aplicată săptămâna trecută. Operatorul nu ar fi furnizat mai multe informații Consiliului Concurenței „necesare în investigațiile privind posibile încălcări ale legislației concurențiale”.

Decizia de sancționare a operatorului a fost luată pe 20 noiembrie. Potrivit Consiliului Concurenței, s-a „constatat încălcarea normelor de procedură de către „Ridetech International” BV – operatorul platformei electronice „Yandex Go” și a aplicației „Yandex Pro”, utilizată de companiile de taxi din Republica Moldova”. Instituția a precizat că o investigație în acest sens a fost inițiată în ianuarie 2023.

„În cadrul investigației, Consiliul Concurenței a solicitat întreprinderii să furnizeze mai multe informații referitoare la utilizatorii aplicațiilor, informații necesare pentru clarificarea anumitor aspecte relevante ale cazului. Cu toate acestea, „Ridetech International” BV nu a prezentat datele solicitate, invocând obligațiile ce îi revin în calitate de operator stabilit în Uniunea Europeană de respectare a Regulamentului (UE) general privind protecția datelor (GDPR). În pofida acestei argumentări, întreprinderea nu s-a conformat, simultan, obligațiilor prevăzute de legislația Republicii Moldova – statul în care își desfășoară activitatea economică și unde operațiunile sale sunt supuse cadrului normativ național, inclusiv în domeniul concurenței”, a comunicat instituția.

Consiliul Concurenței a aplicat întreprinderii o amendă în valoare de 776 363 lei și a stabilit „un termen de 30 de zile pentru prezentarea integrală a informațiilor solicitate și necomunicate anterior”.

Potrivit instituției, solicitările de informații reprezintă „un instrument esențial pentru colectarea probelor necesare în investigațiile privind posibile încălcări ale legislației concurențiale”. Consiliul Concurenței a declarat că decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile în instanța de judecată specializată.

***

Amintim că, în ianuarie 2023, Consiliul Concurenței a anunțat că a inițiat o investigație privind semnele de abuz de poziție dominantă de către întreprinderea care gestionează aplicațiile digitale Yandex Go și Yandex Pro. Investigația a fost demarată după examinarea preliminară a unei plângeri depuse la începutul lunii decembrie 2022.

Yandex Taxi este un serviciu de taxi rusesc și o companie internațională de IT, care operează servicii de taxi și livrare de alimente în Rusia, CSI, Europa de Est, Africa și Orientul Mijlociu. Yandex Taxi a fost lansat la Chișinău la 24 iulie 2017.

În 2023, publicația Meduza a scris că FSB va avea acces la datele serviciului Yandex.Taxi în străinătate. Este vorba despre datele dispozitivelor mobile ale utilizatorilor, precum și despre numele, numărul de telefon, adresa de e-mail, date bancare și adresele călătoriilor cu taxiul ale utilizatorului. Potrivit publicației, toate datele privind călătoriile utilizatorilor Yandex.Taxi, inclusiv cele din străinătate, se află pe serverele care se află în Rusia. Yandex.Taxi a negat aceste informații.

Planul de pace al lui Trump: oportunitate sau pericol pentru Moldova? Ce spun experții

Una dintre principalele teme ale presei internaționale din ultimele zile este noul plan de pace propus de Donald Trump pentru Ucraina, pe care speră să îl semneze până la sfârșitul lunii noiembrie. Totuși, procesul s-a blocat încă de la început – în etapa discuțiilor cu Kievul, care a a vorbit din nou despre „linii roșii”: teritoriile, aderarea la NATO și efectivele armatei. Planul a suferit modificări importante, iar negocierile cu partea ucraineană continuă. Deocamdată, este neclar cum se va încheia această „rundă a păcii” inițiată de Trump. Cert este însă că orice decizie privind Ucraina va avea un impact imediat asupra Republicii Moldova și asupra întregii regiuni. NewsMaker a analizat, împreună cu experții, ce anume ar putea urma.

Ce prevede planul de pace?

Pe 20 noiembrie, Statele Unite au prezentat un plan de pace pentru Ucraina, structurat în 28 de puncte. Documentul prevede, printre altele, că Ucraina trebuie să își retragă trupele din Donbas, să reducă armata la 600 de mii de militari și să renunțe la aderarea la NATO. În schimb, Kievul ar urma să primească „garanții de securitate fiabile”. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că Washingtonul a transmis Moscovei proiectul acestui plan, însă discuții propriu-zise nu au avut loc din cauza faptului că Ucraina nu l-a aprobat. Totuși, Putin nu a exclus posibilitatea ca documentul american să poată servi drept bază pentru o eventuală soluționare a conflictului.

Pe 23 noiembrie au avut loc negocieri ale părții americane și ucrainene, în urma cărora în plan au fost introduse modificări esențiale, reducându-l la 19 puncte. În aceeași zi, partenerii europeni ai Ucrainei au prezentat propriul lor plan de pace. Tot atunci, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a intervenit cu un mesaj către popor, în care a vorbit despre alegerea dificilă în fața căreia se află Ucraina.

În administrația Trump, „planul de pace” este prezentat drept „o listă de idei” care ar putea sta la baza unui acord final. Urmează un lung șir de întâlniri și negocieri, într-un ritm atât de accelerat încât, până la publicarea acestui material, pot apărea deja noi elemente.

Un lucru este însă cert: orice decizie referitoare la Ucraina va avea efecte directe asupra Moldovei. Acest fapt a fost confirmat și de președintele României, Nicușor Dan, care, după summitul extraordinar al liderilor UE privind Ucraina din 24 noiembrie, a declarat că securitatea Ucrainei este strâns legată de securitatea Moldovei și a întregii regiuni, iar actualele negocieri de pace trebuie să țină cont de acest lucru.

Scenariul 1: părțile vor ajunge la un acord de pace

Pacea va aduce ușurare

Expertul în politică externă Mihai Isac consideră că instaurarea păcii în Ucraina va îmbunătăți situația în Moldova în multe sfere. În primul rând, va dispărea riscul avansării militare a Rusiei în regiunea Odesa a Ucrainei. „Moldova va trece de la logica «statului la marginea războiului» la logica «statului la marginea armistițiului», iar aceasta reduce amenințările de securitate, dar nu anulează riscurile politice”, a menționat expertul.

Din punct de vedere economic, pacea, stabilizarea frontului și încetarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene vor reduce presiunea asupra piețelor energetice și vor permite Moldovei să treacă de la „managementul anticriză” la „planificarea economică și energetică pe termen mediu”. Iar întoarcerea acasă a refugiaților ucraineni va reduce sarcina asupra școlilor, spitalelor și bugetelor locale ale Moldovei.

Moldova nu este pregătită pentru pace

Între timp, politologul Ian Lisnevschi consideră că pacea în Ucraina va aduce și unele dificultăți: „Orice schimbări în geopolitică, pozitive sau negative — sunt un șoc pentru țări”. În această logică, instaurarea păcii în Ucraina ar fi pentru Moldova un șoc comparabil cu momentul izbucnirii războiului. Lanțurile logistice se vor reconfigura din nou, migrația din Ucraina ar putea rămâne ridicată, iar riscul contrabandei de arme va crește. Așa s-a întâmplat după toate conflictele armate, iar acest lucru este aproape inevitabil, este convins expertul. „Pe lângă asta, nu poate fi exclus factorul psihologic. Vorbesc despre oamenii care timp de patru ani au fost în stare de război, în special despre soldații care deja au avut de suferit pe front psihologic, moral și financiar. Problemele vor fi aceleași ca și după Primul și cel de-Al Doilea Război Mondial, războiul din Afganistan și altele. Dacă nu va exista un anumit program social, psihologic și economic de integrare a acestor soldați în viața pașnică, consecințele negative le va resimți nu doar Ucraina, ci și țările învecinate cu ea (inclusiv Moldova), unde acești oameni vor dori să emigreze”, a explicat Lisnevschi.

În același timp, potrivit lui, „șocurile” din schimbările geopolitice pot fi transformate în beneficii. De exemplu, Moldova ar putea deveni un hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei. „Dar pentru aceasta este nevoie de un plan clar, pregătit din timp. Însă autoritățile Moldovei nu au un astfel de plan și Moldova deja a ratat posibilitatea de a crea un hub”, a spus Lisnevschi.

Rusia își va consolida influența în Moldova

Politologul Anatoli Dirun, la rândul său, consideră că războiul din Ucraina, început în 2022, „a redesenat câmpul politic al Moldovei”: „Președintei Maia Sandu i-a reușit să își dezvăluie calitățile de lider, puterea a obținut posibilitatea de a acționa în regim de stare de urgență: să închidă posturi TV, Centrul Rus și să redirecționeze fluxurile energetice, iar opoziția a demonstrat incapacitatea de a găsi argumente pentru a arăta că chiar și în condițiile războiului este necesar să te consolidezi în jurul altor sarcini”. Expertul a precizat, de asemenea, că războiul a devenit un argument la care autoritățile apelează constant, iar atunci când acest argument va dispărea, câmpul politic va începe din nou să se reorganizeze.

În plus, Dirun consideră că instaurarea păcii în Ucraina poate consolida influența Rusiei în Moldova. Iar analistul politic Dionis Cenușă este convins că, după încheierea războiului, Chișinăul va trebui să își revizuiască relațiile cu Moscova. „Schimbările situației de securitate în Ucraina și în relațiile cu Rusia vor cere Moldovei să revadă documentele strategice adoptate în ultimii ani legate de amenințări. Acest lucru va avea o importanță decisivă dacă Moldova vrea să meargă înainte și să nu se agațe de o mentalitate politico-militară și militară învechită. Reconstrucția Ucrainei, care poate stimula creșterea economică, va avea un impact nu mai puțin semnificativ asupra Moldovei. În sfârșit, încetarea războiului va cere o anumită normalizare a relațiilor cu Rusia, mai ales dacă UE și statele sale membre vor urma această direcție”, a explicat expertul.

Între timp, Mihai Isac consideră că rolul ulterior al Rusiei în Moldova va depinde de condițiile în care va fi încheiată pacea. „Dacă planul final va arăta ca o confirmare a pozițiilor ruse (concesii teritoriale, limitarea suveranității militare a Ucrainei), partidele proruse de la Chișinău vor declara că „Occidentul oricum a cedat Moscovei” și vor încerca să readucă Moldova în zona incertitudinii geopolitice. Rusia, la rândul său, dacă va fi percepută drept „învingătoare în război”, va fi înclinată să își restabilească expansiunea politică în regiune. Dacă va prevala varianta proucraineneană a planului (suveranitate, garanții solide de securitate, menținerea cursului euroatlantic) atunci linia integrării europene a Moldovei se va consolida doar”, consideră Isac.

Scenariul 2: nu va fi posibil să se ajungă la un acord de pace

Cel mai rău scenariu pentru Moldova?

Continuarea războiului în Ucraina pare un scenariu mai sumbru pentru Moldova. „Dacă actualele negocieri vor eșua, Moldova pentru mult timp va rămâne în starea de «uzură strategică»”, consideră Isac. Potrivit lui, războiul fără perspectivă de pace va intensifica criza: „inflație ridicată, incertitudine pe piața energetică și lipsa predictibilității sperie investitorii, în timp ce guvernul este nevoit să direcționeze resurse către compensații și sprijin social, în loc să investească în dezvoltare”.

În plus, conflictul prelungit alimentează tendința radicalizării. „Tabăra proeuropeană va cere accelerarea integrării în UE și cooperarea maximă cu NATO (fără a încălca formal neutralitatea), afirmând că doar ancorarea occidentală oferă protecție. Pe de altă parte, partidele și liderii proruși vor folosi oboseala societății de la șirul de crize — pandemie, energie, război — și vor promova narațiunile: «pace cu orice preț» și «revenirea la normalitate prin Rusia»”, a menționat Isac.

Pe lângă problemele politice și economice interne, războiul continuu va intensifica și riscurile de securitate ale Moldovei. Dionis Cenușă consideră că înfrângerea Ucrainei pe câmpul de luptă îi va oferi Rusiei posibilitatea să cucerească noi teritorii, până la Odesa, ceea ce va duce la  Mnoi amenințări de securitate pentru Moldova. În interesul Moldovei este ca războiul să se încheie în condițiile Ucrainei și „cu Ucraina la masa negocierilor, nu sub forma unui «meniu»”, este convins expertul.

Dar ce se întâmplă cu regiunea transnistreană?

Ținând cont că acordul de pace poate deveni bază pentru o nouă arhitectură de securitate în regiune, el, fără îndoială, va avea impact și asupra reglementării diferendului transnistrean. Potrivit lui Mihai Isac, aceasta va trece la un nou nivel în cazul instaurării păcii. „Fără război în Ucraina și cu un control mai strict asupra frontierei ucrainene, capacitatea Tiraspolului de a funcționa autonom față de Chișinău se va reduce considerabil. Reacția Rusiei va depinde direct de cât de «confortabilă» pentru Kremlin se va dovedi pacea”, consideră expertul.

Anatoli Dirun, dimpotrivă, presupune că în cazul încheierii războiului, cu condiția ca sancțiunile împotriva Rusiei să fie treptat ridicate (iar acest lucru este prevăzut de planul american), livrarea gratuită de gaze rusești în regiunea transnistreană se va simplifica. „Aceasta îi va permite Tiraspolului, într-un anumit sens, să răsufle ușurat”, a menționat expertul.

Dacă însă nu se va reuși atingerea păcii, regiunea transnistreană va rămâne un instrument eficient de presiune asupra Chișinăului, consideră Isac.

Ce urmează?

Negocierile pentru pace vor continua în diverse formate. Totodată, indiferent de rezultatul lor, este clar că arhitectura securității europene se transformă deja. În acest nou context, Republica Moldova trebuie să își revendice locul: „Cooperarea strânsă cu UE, România și Ucraina pe această dimensiune este esențială: dacă Moldova se va alătura prea târziu discuțiilor privind securitatea, va fi nevoită să se mulțumească cu decizii luate de alții și nu este deloc sigur că acestea vor fi în avantajul nostru”.

Anatoli Dirun aderă la o altă opinie. „Istoria lumii este scrisă de războaie. Există țări care își scriu singure istoria. Există țări pentru care istoria este scrisă de alții. Putem discuta despre asta, putem fi de acord sau nu, dar aceasta este istoria politică milenară a omenirii”, a menționat expertul. Potrivit lui, pentru Moldova, acum provocarea mult mai mare nu este războiul care continuă în Ucraina, ci următorul ciclu electoral: „Partidul de guvernare este dezechilibrat, președinta Sandu nu va mai putea candida, opoziția este fragmentată și slăbită”.

Ian Lisnevschi, pe de altă parte, nu crede în posibilitatea unei încheieri apropiate a războiului din Ucraina, întrucât, susține el, în acest moment pacea nu este avantajoasă pentru nimeni. „Economia Rusiei este pusă pe șine militare. SUA vând arme Europei. În geopolitică nu există dragoste, există doar profit”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: