Distrează-te la festivalul ”Lumea Copilăriei” împreună cu Moldindconbank și Mastercard

Vino în Lumea Copilăriei împreună cu Moldindconbank, Mastercard și iTicket! Timp de 3 zile parcul Alunelul din Chișinău se va transforma într-un tărâm magic, în care poate păși fiecare, de la mic la mare. În perioada 2-4 iunie, începând cu ora 10:00, aici vor fi organizate diverse activități menite să celebreze copilăria, iar micuții vor primi cadouri din partea Moldindconbank și Mastercard.

Copiii vor fi întâmpinați la festival de personaje de poveste îndrăgite, iar parcul va fi amenajat în mai multe zone tematice: zona jocurilor, zona pentru concert și dansuri, zona de food cu delicii de la producătorii autohtoni şi zona de relaxare.

Lumea Copilăriei înseamnă, de asemenea, spectacole, dansuri şi concerte zilnice cu participarea unor interpreți și trupe renumite din Republica Moldova și România: Iuliana Beregoi, Trupa Planeta Clounella, SIS N BRO, Picături Muzicale, DoReMi-Show, Studioul Intactart by Cristina Scarlat, Vlada Boțan, Ciao Patricia și TiGiAcademy.

Iar pentru a petrece timpul într-un mod memorabil, Moldindconbank a pregătit mai multe activități interactive pentru tine și micuțul tău: jocuri cu mingile și XO. Totodată, la standul amenajat poți deschide copilului tău cardul Mastercard Go, destinat copiilor și adolescenților cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani cu un welcome bonus pe cont, în valoare de 50 de lei. E suficient să ai buletinul tău de identitate și cel al copilului sau certificatul lui de naștere.

Ne vedem la festivalul copilăriei, plin de magie, culoare și bună dispoziție! Accesul este liber.

Moldindconbank — mereu alături!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ploile musonice fac peste 320 de morți în Pakistan. Printre victime, echipajul unui elicopter aflat în misiune de salvare

Peste 320 de persoane și-au pierdut viața în nord-vestul Pakistanului în ultimele două zile, în urma ploilor torențiale și inundațiilor care au lovit regiunea, au anunțat sâmbătă autoritățile locale. Cele mai multe decese – 307 – au fost înregistrate în provincia muntoasă Khyber Pakhtunkhwa, potrivit Autorității Naționale pentru Managementul Dezastrelor. Alte nouă persoane au murit în Kashmirul administrat de Pakistan, iar cinci în regiunea nordică Gilgit-Baltistan, scrie The Guardian și Reuters.

Inundațiile, ploile torențiale, trăsnetele, alunecările de teren și prăbușirile de clădiri au provocat cea mai mortală perioadă a sezonului musonic din acest an. Pe lângă moți, cel puțin 21 de persoane au fost rănite, iar mai mulți oameni sunt dați dispăruți.

Departamentul meteorologic a emis o alertă de ploi torențiale pentru nord-vestul Pakistanului și a recomandat populației să ia măsuri de precauție, în timp ce guvernul provincial a declarat regiunile Buner, Bajaur, Swat, Shangla, Mansehra și Battagram zone dezastruoase.

Ishaq Dar, viceprim-ministru și ministru de externe, a declarat că echipe civile și militare desfășoară operațiuni de salvare și ajutor, iar prim-ministrul a prezidat o ședință de urgență. „Gândurile noastre se îndreaptă către familiile care și-au pierdut persoanele dragi, către cei răniți și către mulți alții ale căror case și mijloace de trai au fost luate de ape”, a transmis Dar pe rețelele sociale.

Vineri, un elicopter de salvare s-a prăbușit din cauza condițiilor meteo nefavorabile, iar cei cinci membri ai echipajului și-au pierdut viața.

Aproximativ 2.000 de salvatori sunt mobilizați pentru a recupera trupurile victimelor și a desfășura operațiuni de ajutor, dar drumurile blocate și alunecările de teren complică semnificativ intervențiile.

Reuters
Reuters
Reuters

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
The Kyiv Independent

Lideri europeni, declarație după întâlnirea Trump-Putin: „Vom face mai mult pentru a menține Ucraina puternică”

Opt lideri europeni, care au avut o discuție telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, după întâlnirea acestuia cu omologul rus, Vladimir Putin, la care a fost discutată invazia rusă din Ucraina, au publicat o declarație comună. Aceștia au menționat că Ucraina trebuie să aibă „garanții de securitate solide” pentru a-și apăra eficient suveranitatea și integritatea teritorială, să nu-i fie impuse limitări în privința armatei sale, iar Rusia să nu aibă dreptul să-i împiedice drumul spre aderarea la UE și NATO. Semnatarii au subliniat că vor continua să sprijine statul ucrainean și vor consolida presiunea asupra Federației Ruse, inclusiv prin sancțiuni.

Declarația a fost semnată de președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, premierul Marii Britanii, Keir Starmer, președintele Finlandei, Alexander Stubb, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Liderii europeni au subliniat că, în timpul conversației cu Donald Trump, au salutat eforturile acestuia de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de a obține o pace justă și durabilă.

Este clar pentru noi că Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate solide pentru a-și putea apăra eficient suveranitatea și integritatea teritorială. Salutăm declarația președintelui Trump conform căreia SUA sunt pregătite să ofere garanții de securitate. Coaliția Doritorilor este gata să joace un rol activ. Nu trebuie impuse limitări asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE și NATO. Ucraina va lua decizii cu privire la propriul teritoriu. Granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”, se arată în declarație.

De asemenea, semnatarii au reiterat că vor continua să sprijine Ucraina.

Suntem hotărâți să facem mai mult pentru a menține Ucraina puternică, în vederea obținerii încetării luptelor și a unei păci juste și durabile. Atâta timp cât uciderile din Ucraina continuă, suntem pregătiți să menținem presiunea asupra Rusiei. Vom continua să consolidăm sancțiunile și măsurile economice mai largi pentru a pune presiune asupra economiei de război a Rusiei până la obținerea unei păci juste și durabile. Ucraina poate conta pe solidaritatea noastră de neclintit, pe măsură ce lucrăm pentru o pace care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și ale Europei”, au mai spus aceștia.

Amintim că, pe 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit la baza militară Elmendorf-Richardson din orașul Anchorage, statul Alaska, SUA. Cei doi șefi de stat au discutat despre invazia rusă din Ucraina, însă acestea s-au încheiat fără să se fi ajuns la o înțelegere privind o încetare a focului, pe care liderul de la Casă Albă intenționa să o obțină în urma întrevederii.

După summit-ul din Alaska, Trump a discutat la telefon cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, timp de o oră. Apoi, conversației s-au alăturat Emmanuel Macron, Donald Tusk, Alexander Stubb, Keir Starmer, Friedrich Merz, Giorgia Meloni, Ursula von der Leyen și Antonio Costa. În urma apelului, Vladimir Zelenski a anunțat că a fost invitat de Trump la Washington, iar vizita urmează să aibă loc pe 18 august. Liderul de la Kiev a menționat că, în timpul deplasării în SUA, va vorbi cu Trump despre „toate detaliile privind oprirea omorurilor și a războiului”.

Ulterior, Donald Trump a publicat un mesaj pe platforma Truth Social în care a menționat că atât întâlnirea sa cu Putin, cât și discuția telefonică cu Vladimir Zelenski și liderii europeni au decurs „foarte bine”. El a mai spus că „cea mai bună” cale de a opri războiul din Ucraina este să fie încheiat din start un acord de pace decât un armistițiu mai întâi. Acest lucru pare să fi marcat o schimbare de poziție, întrucât până acum liderul de la Casa Albă insista asupra unei încetări imediate a focului.

Partidul „Moldova Mare”/ Facebook

La două zile după ce ar fi vizitat Rusia, Furtună a depus actele la CEC: Vrea să participe la alegerile parlamentare

Victoria Furtună, fost procuror și candidat la prezidențiale, despre care investigațiile indică posibile legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, a depus actele la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru înregistrarea partidului pe care îl conduce – Moldova Mare –  la scrutinul parlamentar din toamnă. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Furtună a declarat că își propune să ajungă în Parlament pentru a „lupta împotriva corupției”, dar și pentru a „apăra legea”.

„Am depus actele la CEC. Partidul „Moldova Mare” mizează pe corectitudine și condiții egale pentru toți concurenții la viitoarele alegeri parlamentare. Suntem o forță nouă și oameni noi în politică. Exact ceea ce are nevoie Moldova în acest moment”, a scris Furtună pe rețele.

De menționat că Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”, a depus actele la CEC la doar două zile după ce presa a scris că aceasta a efectuat o călătorie în Federația Rusă, cu escală în Turcia, însoțită de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah. De menționat că partidul condus de Vlah candidează la alegerile parlamentare din toamnă în bloc electoral cu socialiștii, comuniștii și formațiunea fostului premier Vasile Tarlev.

Vlah și Furtună au părăsit aeroportul separat, fiind abordate de jurnaliști pentru declarații. „Inima Moldovei” a afirmat, într-un comentariu pentru NewsMaker, că este „ pur întâmplător” faptul că lidera partidului s-a întors în același avion cu Victoria Furtună. „Moldova Mare” nu a oferit, deocamdată, un răspuns la solicitarea NM. Totuși, Furtună a precizat pentru presă, la Aeroportul Chișinău, că se afla „la odihnă, la Istanbul” și a negat orice vizită în Federația Rusă.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie. Perioada oficială de depunere a dosarelor pentru înregistrarea candidaților la scrutin a început pe 20 iulie și se încheie pe 19 august. În ultima zi, CEC va prelua dosarele până la ora 17:00 –  cu o oră mai mult decât programul obișnuit. Campania electorală propriu-zisă va începe pe data de 29 august.

Cine este Victoria Furtună?

Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate (SIS) că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”. 

Furtună a participat la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”. Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arăta că Victoria Furtună este beneficiară a schemei. În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului „Moldova Mare”.

Pe 15 august, curent, CEC a anunțat că va sesiza Procuratura Anticorupție și, suplimentar, Ministerul Justiției după ce partidele patru partide afiliate lui Șor ar fi organizat evenimente fără acte care să confirme legalitatea folosirii a aproape 3 milioane de lei. Totodată, Comisia a somat Partidul „Renaștere” și pe Victoria Furtună să vireze în bugetul de stat, în total, aproximativ 309 mii de lei. Acțiunile vizează campania pentru alegerile prezidențiale și referendumul din toamna anului 2024.

Reamintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. În listă se regăsește și Victoria Furtună.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Fiul lui Platon, reținut în Spania. Ar fi vizat într-un dosar de trafic de droguri

Egor Platon – fiul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, care se ascunde de justiția din Republica Moldova la Londra – a fost reținut pe 15 august de către Interpol, în Spania. Informația a fost raportată de ZdG, care face trimitere la sursele sale. Ulterior, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției (IGP), Diana Fetco, a confirmat pentru NM informația privind reținerea lui Egor Platon.

Conform surselor ZdG, Egor Platon a fost reținut la solicitarea IGP. Acesta era dat în căutare internațională, fiind vizat într-un dosar privind circulația ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari. În Spania a mai fost reținută și concubina lui Egor Platon, Alina Fiodorova, care este cetățeancă a Ucrainei.

Precizăm că, în decembrie 2019, Egor Platon a fost reținut în Chișinău, pentru implicare într-o schemă de trafic de droguri prin intermediul magazinelor online. Ulterior, acesta a fost eliberat.

jurnal.md

Fostul speaker și finul lui Plahotniuc, Andrian Candu, face apel la democrați să se unească în ajun de alegeri: „Unele legături trec dincolo de timp”

Andrian Candu, fost președinte al Parlamentului și finul de cununie al ex-liderului democrat Vladimir Plahotniuc, face apel către foștii colegi de partid să-și consolideze sprijinul în jurul Partidului Democrat Modern din Moldova, în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă. Anunțul vine la scurt timp după ce formațiunea – fondată de foști deputați democrați – a confirmat participarea la scrutin, iar liderii PDM de odinioară, Vladimir Plahotniuc și Dumitru Diacov, au îndemnat foștii membri și susținători să se unească înainte de parlamentare.

„Unele legături trec dincolo de timp, funcții sau distanțe. (…) Astăzi vreau să adresez un gând și un apel foștilor mei colegi din Pro Moldova, partid pe care am avut onoarea să îl fondez și să îl conduc la începuturile sale. Acum, acest proiect politic are un nou nume – Partidul Democrat Modern din Moldova. (…) Fac un apel și către foști colegi din toate partidele și către cei care, chiar dacă au lăsat politica în urmă, împărtășesc aceleași principii: uniți-vă și consolidați forțele pentru binele Republicii Moldova”, a scris Candu pe rețelele de socializare.

Amintim că, după reținerea sa în Grecia, în iulie, Vladimir Plahotniuc a lansat, prin intermediul avocaților săi, un apel public prin care i-a îndemnat pe foștii săi colegi să se mobilizeze. La scurt timp, ex-președintele PDM, Dumitru Diacov, a adresat un apel către Partidul Social Democrat European – succesorul PDM – dar și către Mișcarea „Respect Moldova” și Partidul Democrat Modern din Moldova, formațiuni create de foști democrați, în care a declarat că acestea ar trebui să revină la „denumirea”, „viziunile” și „tradițiile” PDM pentru a avea șanse reale la următoarea legislatură.

Pe 12 august, la mai puțin de o lună după apelul lui Plahotniuc și câteva zile după cel al lui Diacov, Partidul Democrat Modern din Moldova – descendent direct al PDM, aflat la guvernare între 2016 și 2019 – a anunțat oficial participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Președintele PDMM, Boris Foca, a făcut și el un apel la foștii membri ai PDM, fie retrași din politică, fie activi în alte formațiuni, să se reunească și să creeze o forță comună.

Reamintim că, după plecarea lui Vlad Plahotniuc în 2019, Partidul Democrat din Moldova a fost redenumit Pro Moldova, fiind format tot din foști membri ai PDM. Andrian Candu, finul de cununie al fostului lider democrat, a fost ales președinte, însă în octombrie 2021 și-a dat demisia din funcție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: