baltija.eu

„Doar în URSS a fost bine, iar în UE este rău”. Premierul lituanian explică cum funcționează „propaganda rusească”

Propaganda Rusiei nu este o problemă doar pentru Lituania, ci și pentru majoritatea țărilor occidentale. De această părere este Ingrida Simonyte, prim-ministra Lituaniei. Într-un interviu acordat pentru NM , oficiala a declarat că Kremlinul „încearcă să ne submineze înțelegerea vieții și a democrației liberale.

Potrivit oficialului lituanian, Rusia încearcă să demonstreze că în UE nu există valori, însă, pe de altă parte ei se folosesc de avantajele vieții din lumea occidentală.

„Își trimit copiii la studii în universitățile din Occident, își păstrează banii în băncile din Occident, beneficiază de servicii medicale în clinicile din Occident. Cred că ei încearcă să provoace un conflict în societăți – dezbateri despre migrație sau despre drepturile minorităților. Dacă există posibilitatea de a influența asupra luării deciziilor politice interne, vor încerca să facă acest lucru, să formuleze o narațiune”, a mai spus Ingrida Simonyte.

În opinia prim-ministrei lituaniene, Rusia vrea să demonstreze că țările – în special cele care au fost ocupate de Uniunea Sovietică, dar au devenit independente – nu pot reuși în lumea occidentală.

„(…) Că doar în URSS a fost bine, iar să trăiești în UE – e rău. Politicienii din țara noastră au un scop – să explice oamenilor că nu se poate întâmpla ca mai întâi să vină bunăstarea, apoi drepturile omului. Dimpotrivă: dacă la dvs. nu se respectă drepturile omului, nu există o justiție independentă, dreptul la proprietate privată – atunci nu va fi prosperitate economică. Mai există o problemă pe care o constatăm în ultimii câțiva ani – încercarea de a rescrie istoria. Acest lucru se întâmplă și în Rusia, unde sunt persecutați reprezentanții asociației „Memorial” și ai altor instituții, unde vedem o tendință privind abordarea stalinistă a istoriei: să nu fie pactul Ribbentrop-Molotov, să nu fie „ocuparea țărilor europene”, că țările baltice au intrat benevol în componența URSS, că există absurdități. Și ei încearcă să promoveze aceste narațiuni”, menționează oficiala.

Amintim că la sfârșitul săptămânii, Ingrida Simonyte va efectua o vizită de lucru în Moldova.

Interviul integral cu prim-ministra Lituaniei îl găsiți AICI.

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

visit.chisinau.md

Planurile guvernului pentru Vila Herța: Ministerul Culturii anunță consultări publice după solicitarea privind crearea Muzeului Femeilor în Artă

Autoritățile elaborează un studiu de prefezabilitate pentru Vila Herța și Vila Kligman din Chișinău, în cadrul procesului de restaurare a celor două edificii, sprijinit de Franța. Muzeul Național de Artă al Moldovei, care gestionează edificiile, intenționează să înființeze în Vila Kligman un muzeu dedicat pictorului Mihai Grecu, iar destinația Vilei Herța urmează să fie discutată în cadrul unor consultări publice, după ce reprezentanți ai sectorului cultural au propus crearea unui Muzeu al Femeilor în Artă. Informațiile se regăsesc într-o scrisoare transmisă de Ministerul Culturii managerului cultural Victoria Nagy Vajda, una dintre persoanele care propun crearea Muzeului Femeilor în Artă. La rândul său, Nagy Vajda afirmă că toate propunerile privind viitorul celor două clădiri ar trebui analizate în mod egal și în cadrul aceluiași proces de consultare.

Într-o scrisoare semnată de secretarul de stat Corneliu Cirimpei, Ministerul Culturii a precizat că, în cazul vilelor urbane „V. Herța” și „M. Kligman” este în curs de elaborare un studiu de prefezabilitate. Documentul va sta la baza deciziilor privind dezvoltarea și funcțiunile viitoare ale celor două edificii.

Totodată, instituția a menționat că Muzeul Național de Artă al Moldovei intenționează să creeze în Vila „M. Kligman” Muzeul „Mihai Grecu”, dedicat operei artistului.

În ceea ce privește propunerea de creare a Muzeului Femeilor în Artă în «Vila urbană a lui V. Herța», Ministerul Culturii apreciază valoarea și relevanța acesteia și consideră importantă continuarea dialogului cu reprezentanții comunității artistice și ai societății civile. În acest sens, în perioada următoare, vor fi organizate consultări publice și ateliere de lucru cu participarea reprezentanților societății civile, ai comunității artistice și ai sectorului cultural, în vederea elaborării unei viziuni coerente privind dezvoltarea edificiilor «Vila urbană a lui V. Herța» și «Vila urbană a lui M. Kligman» și stabilirea funcțiunilor lor muzeale”, a menționat ministerul.

În răspunsul său către minister, Victoria Nagy Vajda a salutat organizarea consultărilor și a spus că va participa la acestea. Ea a remarcat însă că proiectul Muzeului „Mihai Grecu” pare deja conturat la nivel instituțional și consideră că toate propunerile privind destinația complexului Herța–Kligman ar trebui evaluate după aceleași criterii.

Potrivit acesteia, proiectele ar trebui analizate în funcție de oportunitate, fezabilitate și impact, ținând cont de patrimoniul existent, de nevoile actuale ale sectorului cultural și de tendințele europene din domeniul muzeal.

Astfel, consider că discuția privind destinația viitoare a celor două edificii trebuie să depășească perspectiva unor opțiuni instituționale deja conturate, dar care nu au fost supuse anterior unei dezbateri publice, și să ia în considerare în mod real potențialul pe termen lung al acestui ansamblu, astfel încât decizia privind viitoarea destinație a complexului Herța–Kligman să fie fundamentată și orientată spre interesul public și dezvoltarea durabilă a sectorului cultural”, a declarat Victoria Nagy Vajda.

Amintim că Victoria Nagy Vajda și istoricii de artă Ludmila Toma și Constantin Ciobanu au propus, la sfârșitul lunii august, înființarea unui Muzeu al Femeilor în Artă în Casa Herța, după restaurarea clădirii. Într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, cei trei au solicitat sprijin pentru inițiativă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: