„Doar prin criptomonedă se planifică finanțări de 100 mln euro”. Maia Sandu, despre planurile Rusiei pentru alegerile parlamentare

Președinta Maia Sandu susține că Rusia vrea să controleze Republica Moldova din toamnă și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie. Potrivit șefei statului, Kremlinul investește în mai multe proiecte, iar analizeze instituțiilor statului arată „10 instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova”. Maia Sandu a mai spus că „sunt implicate și entități din alte țări, dar care la fel sunt finanțate din Federația Rusă”. Informațiile au fost comunicate pe 30 iulie, urmare a ședinței Consiliului Suprem de Securitate.

„Federația Rusă vrea să controleze din toamnă Republica Moldova și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie. (…) Kremlinul investește în mai multe vehicule politice pentru a-și băga oamenii în următorul Parlament”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, Kremlinul investește în:

– „așa-zisul curent suveranist, care nu are nimic în comun cu suveranitatea țării noastre și care are ca sarcină promovarea alternativei de dezvoltare a Moldovei prin subordonarea intereselor țării noastre intereselor Federației Ruse, dar și prin promovarea euroscepticismului”;

– „curentul populist agresiv, instrumentat direct de gruparea criminală Șor, în special prin activități de destabilizare și construirea rețelelor de cumpărare a voturilor. Aceste forțe își propun să racoleze persoane violente pentru proteste, se planifică să se acționeze prin implicarea altor grupări de crimă organizată și să se efectueze acțiuni de vandalism asupra instituțiilor statului”;

– „proiecte politice care țintesc electoratul pro-european modera, dar și proiecte sub steag fals. Federația Rusă este și în spatele unor candidați independenți care nu sunt controlați direct, dar care sunt susținuți indirect pentru a umple spațiul informațional cu critici „echidistante” la adresa statului și a unor concurenți electorali”.

Potrivit șefei statului, „analizele arată 10 instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova”:

  1. „Coruperea electorală și finanțarea ilicită externă este amenințarea principală în alegerile din 28 septembrie, inclusiv prin criptomonede, rețele de cărăuși și scheme de spălare de bani cu scopul de a corupe procesul electoral, transferuri către cei care au conturi în Promsvyazbank, valorificate ulterior prin scheme de convertire, finanțarea ilicită a campaniilor electorale, finanțarea operațiunilor de dezinformare și destabilizare, coruperea persoanelor din sistemul de drept. Doar prin criptomonedă se planifică finanțări în sumă de circa 100 de milioane de euro”;
  2. „Campanii de manipulare informațională străină. (…) Minciunile, scrisori, apeluri, mesaje, acte, toate false, vor intoxica zilnic spațiul nostru informațional”;
  3. „Organizarea protestelor plătite”;
  4. „Atacurile cibernetice asupra infrastructurii digitale care asigură desfășurarea alegerilor și asupra altor obiecte de infrastructură critică”;
  5. „Folosirea bisericii în scopul unui stat străin și instrumentalizarea religiei”;
  6. „Utilizarea platformelor de comunicare, în primul rând Telegram. Pe Telegram se organizează în grupuri închise mobilizarea la proteste și distribuirea informațiilor despre recompense pentru participarea la proteste și mai ales organizarea schemelor de corupere a alegătorilor. Acest lucru s-a întâmplat și la alegerile de anul trecut și continuă și în acest an. Tot pe Telegram se promovează mesaje prin care se încearcă normalizarea procesului de cumpărare a votului. Aici trebuie să spunem că din păcate nu este nicio comunicare cu Telegram sau mai bine zis nu există niciun răspuns atunci când instituțiile statului semnalează falsuri sau mai ales acțiuni de corupere a alegătorilor. Sigur să sunt folosite și alte platforme”;
  7. „Implicarea crimei organizate în acțiuni de destabilizare. Presupune antrenarea reprezentanților lumii interlope în organizarea acțiunilor de destabilizare în instituțiile penitenciare, dar și în afara acestora, implicarea mediului de sportivi din anumite cluburi și avem informații că aceste acțiuni sunt coordonate de unii lideri ai grupărilor criminale precum Caramalac și Pruteanu”;
  8. „Sabotarea procesului de alegeri din diasporă”;
  9. „Influențe de tip hibrid în raport cu electoratul din UTAG și stânga Nistrului. În raport cu regiunea transnistreană vedem instruiri ale unor grupuri afiliate grupării Șor, acțiuni ale actorilor din regiune în favoarea unor forțe politice, acțiuni de corupere a alegătorilor din regiune, mobilizare și deplasare organizată, utilizarea platformelor online pentru distribuirea falsurilor. De asemenea sunt posibile provocări în zona de securitate, demonstrații de forță și crize energetice în preajma alegerilor”;
  10. „Mobilizarea și radicalizarea online prin promovarea extremismului și urii în societate. (…) Inclusiv pentru aceste acțiuni vor fi folosiți și deja într-o anumită măsură sunt folosiți influenceri, plătiți de Kremlin”.

Maia Sandu a mai spus că „sunt implicate entități din alte țări, dar care la fel sunt finanțate din Federația Rusă”. „Nu am să dau numele nici acestor entități, nici acestor țări, pentru că asta va îngreuna activitatea instituțiilor care trebuie să documenteze această implicare”, a precizat șefa statului.

„Ne așteaptă o perioadă complicată. (…) Asta nu trebuie să ne sperie, ci să ne mobilizeze”, a declarat Maia Sandu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: