„Doar prin criptomonedă se planifică finanțări de 100 mln euro”. Maia Sandu, despre planurile Rusiei pentru alegerile parlamentare

Președinta Maia Sandu susține că Rusia vrea să controleze Republica Moldova din toamnă și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie. Potrivit șefei statului, Kremlinul investește în mai multe proiecte, iar analizeze instituțiilor statului arată „10 instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova”. Maia Sandu a mai spus că „sunt implicate și entități din alte țări, dar care la fel sunt finanțate din Federația Rusă”. Informațiile au fost comunicate pe 30 iulie, urmare a ședinței Consiliului Suprem de Securitate.

„Federația Rusă vrea să controleze din toamnă Republica Moldova și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie. (…) Kremlinul investește în mai multe vehicule politice pentru a-și băga oamenii în următorul Parlament”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, Kremlinul investește în:

– „așa-zisul curent suveranist, care nu are nimic în comun cu suveranitatea țării noastre și care are ca sarcină promovarea alternativei de dezvoltare a Moldovei prin subordonarea intereselor țării noastre intereselor Federației Ruse, dar și prin promovarea euroscepticismului”;

– „curentul populist agresiv, instrumentat direct de gruparea criminală Șor, în special prin activități de destabilizare și construirea rețelelor de cumpărare a voturilor. Aceste forțe își propun să racoleze persoane violente pentru proteste, se planifică să se acționeze prin implicarea altor grupări de crimă organizată și să se efectueze acțiuni de vandalism asupra instituțiilor statului”;

– „proiecte politice care țintesc electoratul pro-european modera, dar și proiecte sub steag fals. Federația Rusă este și în spatele unor candidați independenți care nu sunt controlați direct, dar care sunt susținuți indirect pentru a umple spațiul informațional cu critici „echidistante” la adresa statului și a unor concurenți electorali”.

Potrivit șefei statului, „analizele arată 10 instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova”:

  1. „Coruperea electorală și finanțarea ilicită externă este amenințarea principală în alegerile din 28 septembrie, inclusiv prin criptomonede, rețele de cărăuși și scheme de spălare de bani cu scopul de a corupe procesul electoral, transferuri către cei care au conturi în Promsvyazbank, valorificate ulterior prin scheme de convertire, finanțarea ilicită a campaniilor electorale, finanțarea operațiunilor de dezinformare și destabilizare, coruperea persoanelor din sistemul de drept. Doar prin criptomonedă se planifică finanțări în sumă de circa 100 de milioane de euro”;
  2. „Campanii de manipulare informațională străină. (…) Minciunile, scrisori, apeluri, mesaje, acte, toate false, vor intoxica zilnic spațiul nostru informațional”;
  3. „Organizarea protestelor plătite”;
  4. „Atacurile cibernetice asupra infrastructurii digitale care asigură desfășurarea alegerilor și asupra altor obiecte de infrastructură critică”;
  5. „Folosirea bisericii în scopul unui stat străin și instrumentalizarea religiei”;
  6. „Utilizarea platformelor de comunicare, în primul rând Telegram. Pe Telegram se organizează în grupuri închise mobilizarea la proteste și distribuirea informațiilor despre recompense pentru participarea la proteste și mai ales organizarea schemelor de corupere a alegătorilor. Acest lucru s-a întâmplat și la alegerile de anul trecut și continuă și în acest an. Tot pe Telegram se promovează mesaje prin care se încearcă normalizarea procesului de cumpărare a votului. Aici trebuie să spunem că din păcate nu este nicio comunicare cu Telegram sau mai bine zis nu există niciun răspuns atunci când instituțiile statului semnalează falsuri sau mai ales acțiuni de corupere a alegătorilor. Sigur să sunt folosite și alte platforme”;
  7. „Implicarea crimei organizate în acțiuni de destabilizare. Presupune antrenarea reprezentanților lumii interlope în organizarea acțiunilor de destabilizare în instituțiile penitenciare, dar și în afara acestora, implicarea mediului de sportivi din anumite cluburi și avem informații că aceste acțiuni sunt coordonate de unii lideri ai grupărilor criminale precum Caramalac și Pruteanu”;
  8. „Sabotarea procesului de alegeri din diasporă”;
  9. „Influențe de tip hibrid în raport cu electoratul din UTAG și stânga Nistrului. În raport cu regiunea transnistreană vedem instruiri ale unor grupuri afiliate grupării Șor, acțiuni ale actorilor din regiune în favoarea unor forțe politice, acțiuni de corupere a alegătorilor din regiune, mobilizare și deplasare organizată, utilizarea platformelor online pentru distribuirea falsurilor. De asemenea sunt posibile provocări în zona de securitate, demonstrații de forță și crize energetice în preajma alegerilor”;
  10. „Mobilizarea și radicalizarea online prin promovarea extremismului și urii în societate. (…) Inclusiv pentru aceste acțiuni vor fi folosiți și deja într-o anumită măsură sunt folosiți influenceri, plătiți de Kremlin”.

Maia Sandu a mai spus că „sunt implicate entități din alte țări, dar care la fel sunt finanțate din Federația Rusă”. „Nu am să dau numele nici acestor entități, nici acestor țări, pentru că asta va îngreuna activitatea instituțiilor care trebuie să documenteze această implicare”, a precizat șefa statului.

„Ne așteaptă o perioadă complicată. (…) Asta nu trebuie să ne sperie, ci să ne mobilizeze”, a declarat Maia Sandu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Patru jurnaliști de la AP, Reuters și Al Jazeera, uciși într-un atac israelian asupra unui spital din Gaza

Patru jurnaliști au fost uciși luni, 26 august, într-un atac israelian asupra Spitalului Nasser din Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza, potrivit serviciului palestinian de urgențe. Atacul s-a soldat cu moartea a cel puțin 20 de persoane. Printre victime se numără și Mariam Dagga, 33 de ani, fotojurnalistă care a colaborat cu Associated Press și alte instituții media internaționale.

Două rachete au lovit spitalul, provocând moartea a cel puțin 19 persoane, a declarat Zaher al-Waheidi, șeful departamentului de evidență al Ministerului Sănătății din Gaza.

Associated Press a transmis că este „șocată și întristată” de moartea lui Dagga, care își desfășura frecvent activitatea în incinta Spitalului Nasser. Ea avea un fiu de 12 ani, evacuat din Gaza mai devreme în timpul războiului.

Al Jazeera a confirmat că jurnalistul său Mohammed Salam se află printre cei uciși, iar Reuters a raportat decesul cameramanului său contractor Hussam al-Masri și rănirea fotografului Hatem Khaled. Identitatea celui de-al patrulea jurnalist ucis nu a fost deocamdată confirmată.

Armata israeliană a precizat că a efectuat un atac în zona spitalului și a promis o anchetă, subliniind că „regretă orice vătămare a persoanelor neimplicate”.

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) afirmă că conflictul Israel–Hamas este cel mai sângeros pentru presă din ultimele decenii, cu cel puțin 192 de jurnaliști uciși în Gaza în aproape doi ani de confruntări. Prin comparație, în războiul din Ucraina și-au pierdut viața 18 jurnaliști.

Reporteri fără Frontiere consideră situația „cel mai grav regres în materie de siguranță a jurnaliștilor”, acuzând Israelul că încearcă să reducă la tăcere vocile independente care relatează din Gaza.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: