telegraph.md

(DOC) Termenul de examinare a cererilor pentru cetățenia Moldovei ar putea crește. 70% dintre solicitanți sunt ruși

Procedura de obținere a cetățeniei Republicii Moldova ar putea dura mai mult timp. Cancelaria de Stat a supus consultărilor publice un proiect de lege care prevede extinderea termenelor de prestare a serviciilor pentru determinarea apartenenței la cetățenia Republicii Moldova de la 20 de zile lucrătoare până la 6 luni, iar pentru recunoașterea solicitanților drept cetățeni ai țării noastre – din ziua adresării până la 6 luni. Inițiativa este argumentată prin faptul că, odată cu ridicarea stării de urgență și continuarea invaziei ruse din Ucraina, procedura actuală de dobândire a cetățeniei moldovenești nu asigură un nivel eficient de siguranță. Datele statistice arată că 70% din numărul cererilor depuse în ultimii doi ani vin din partea cetățenilor ruși, iar 20% – ucraineni.

În nota informativă a proiectului de lege se menționează că situația geopolitică din regiune, generată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a influențat la sporirea numărului de persoane care aplică la cetățenia Republicii Moldova, în special ruși și ucraineni. Potritivit documentului, în ultimii doi ani, din numărul total de solicitanți ai cetățeniei Republicii Moldova peste 70% îl constituie cetățenii Federației Ruse și circa 20 % cetățenii Ucrainei.

Documentul menționează că, în unele cazuri, autoritățile au depistat tentative de obținere a cetățeniei moldovenești prin fraudă.

Urmare examinării cererilor pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin recunoaștere au fost identificate tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută prezentate de către solicitanți, care au fost prevenite datorită verificării autenticității acestor documente prin interpelarea autorităților emitente și avizării cererilor respective de către Serviciul de Informații și Securitate”, se arată în nota informativă.

Potrivit regulementului actual, termenul de examinare a cererilor privind recunoaşterea cetăţeniei nu poate depăşi 6 luni. Determinarea apartenenței la cetățenia Republicii Moldova, efectuată de Agenția de Servicii Publice (ASP), se prestează în termen de 20 de zile lucrătoare. Iar serviciul pentru recunoașterea persoanelor cetățeni ai Republicii Moldova se prestează în ziua adresării.

Totuși, în perioada 24 februarie 2022 – 31 decembrie 2023 – când țara s-a aflat în stare de urgență – s-a aplicat o metodă diferită de obținere a cetățeniei moldovenești. Atunci, prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale, persoanele care solicitau obținerea cetățeniei Republicii Moldova prezentau suplimentar la documentele prevăzute de cadrul legal, autobiografia și certificatul de cazier judiciar. Cererile solicitanților cu documentele aferente se avizau de către Serviciul de Informații și Securitate.

Astfel, în nota informativă se indică faptul că, odată cu ridicarea stării de urgență, procedura standard nu asigură nivelul adecvat de siguranță în prevenirea cazurilor de recunoaștere a persoanelor cetățeni ai Republicii Moldova, în situațiile în care acestea prezintă pericol pentru securitatea națională și ordinea publică”. Documentul stipulează că impedimentul de bază constă în „termenele restrânse” de prestare a serviciilor pentru determinarea apartenenței la cetățenia Republicii Moldova și pentru recunoașterea solicitanților drept cetățeni ai țării noastre.

Prin urmare, proiectul de lege propune extinderea termenului de prestare a serviciilor pentru determinarea apartenenței la cetățenia Republicii Moldova – de la „20 de zile lucrătoare” la „până la 6 luni”. Totodată, se propune prelungirea termenului pentru recunoașterea persoanelor cetățeni ai Republicii Moldova – de la „din ziua adresării” în „6 luni”.

Proiectul de lege a fost publicat pentru consultări publice pe 15 ianuarie și urmează a fi consultat până pe 25 ianuarie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: