parlament.md

DOC Ce prevede starea de urgență? A fost publicată hotărârea Guvernului

Guvernul a făcut public documentul privind instituirea stării de urgență în Republica Moldova, pe o durată de 60 de zile.

Premierul Natalia Gavrilița a venit pe 24 februarie în plenul Parlamentului și a cerut deputaților instituirea stării de urgență în R. Moldova. Aceasta a făcut apel la solidaritate:

„Nimeni dintre noi nu și-a dorit vreodată să fie trezit de sunetul unui război. Noaptea trecută, pacea din Europa a fost zguduită chiar în vecinătatea imediată a țării noastre, iar ecourile exploziilor care anunțau începutul unei ample operațiuni militare împotriva Ucrainei s-au auzit până în satele și orașele noastre. Scenariul, care speram să rămână doar o ipoteză pesimistă, a devenit realitate.

În august 2021, când am cerut votul de încredere pentru învestirea Cabinetului de Miniștri nu mi-am putut imagina că voi veni atât de des în fața Parlamentului pentru a cere instituirea stării de urgență. Cu atât mai puțin nu am crezut că voi veni să vă cer votul pentru a institui starea de urgență în asemenea condiții”

Premierul a menționat că Guvernul se așteaptă la un mare flux de oameni care vor veni în țara noastră.

„Deja au intrat în Republica Moldova peste 4.000 de cetățeni ucraineni și ne așteptăm ca acest număr să crească în următoarele zile. Avem o datorie morală de a veni în ajutorul lor – iar pentru aceasta avem nevoie să luăm măsuri rapide. Oamenii aceștia au nevoie de ajutor acum și nu putem să îi supunem și traumei birocrației. (…)

Menționez ca și atunci când am venit în față dvs, să cer instituirea stării de urgență în legătură cu situația energetică că Guvernul Republicii Moldova va face uz de măsurile permise în starea de urgență numai în caz de strictă necesitate. Rămânem ferm angajați  respectării  drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și pentru menținerea, în condiții cât mai aproape de normalitate, a activităților economice.  Totodată, vreau să vă asigur că instituțiile statului rămân funcționale și activează în regim normal, iar aprovizionarea cu alimente și alte produse de primă necesitate nu este periclitată în acest moment. De aceea, fac un apel la calm. Niciodată frica nu a fost un sfetnic bun. În schimb, este momentul să fim călăuziți de unitate și solidaritate”.  

88 dintre cei 89 de deputați prezenți la ședință au susținut adoptarea stării de urgență.

„Este un moment să facem apel la calm și înțelepciune. Panica este un pericol și trebuie să facem tot posibilul ca panica și frica să dispară. Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor este gata să ofere experiență și expertiză, împreună cu administrația publică locală, ca să ajutăm cetățenii și refugiații. Vom susține orice propunere a Guvernului în sprijinul cetățenilor”, a declarat Vlad Bătrâncea, deputat socialist.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: