Politică

(DOC) CEC a împărțit banii pentru partide. Cât va primi fiecare formațiune politică din bugetul de stat și conform căror criterii?

Stela Untila
| 17 ianuarie, 2023
14:22

CEC a stabilit cuantumul lunar al alocațiilor alocate de la bugetul de stat destinate partidelor politice pentru anul 2023. În total, pentru finanțarea partidelor, în acest an, au fost alocate aproape 50 mln lei. Cei mai mulți bani vor ajunge la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – aproape 19 mln de lei.

Comisia Electorală Centrală a stabilit, în cadrul ședinței de astăzi, cuantumul lunar al alocațiilor de la bugetul de stat, ce urmează a fi alocate partidelor politice pentru anul 2023. Prin Legea bugetului de stat pentru anul curent, Comisiei i-a fost alocată suma de circa 49,98 mln. lei pentru finanțarea partidelor politice, această sumă fiind mai mare cu circa 7 mln. lei comparativ cu anul 2022, iar majorarea se datorează creșterii părții de venituri a bugetului de stat.

Cine va primi cei mai mulți bani?

Cei mai mulți bani vor ajunge la PAS: 18,74 mln lei. Partidul Socialiștilor va primi 9,97 mln lei. Urmează fostul Partid Democrat (PDM), redenumit în Partidul Politic Partidul Social Democrat European – 4,81 mln.

Partidul „ȘOR” urma să primească din buget 3,49 mln. Acestuia însă i-au fost aplicate sancțiuni complementare sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 6 luni în sumă de circa 1,74 mln. lei.

Platforma Demnitate și Adevăr va beneficia de 3,28 mln lei, iar Partidul Comuniștilor va primi 2.39 mln lei.

Totodată, în vederea executării unor hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale, pentru încasarea contrar prevederilor legale a mijloacelor financiare, a fost suspendată plata alocației de la bugetul de stat către Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova până la atingerea sumei de 12 mii lei.

Cum sunt repartizați banii?

În conformitate cu prevederile legale, partidele au dreptul să primească alocații de la bugetul de stat, care se distribuie după cum urmează:

a) 30% partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile parlamentare;

b) 30% partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale generale;

c) 15% partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile prezidențiale;

d) 7,5% partidelor politice proporțional cu numărul de femei alese efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

e) 7,5% partidelor politice proporțional cu numărul de femei alese efectiv în cadrul alegerilor locale;

f) 5% partidelor politice proporțional cu numărul de tineri aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

g) 5% partidelor politice proporțional cu numărul de tineri aleși efectiv în cadrul alegerilor locale.

Cuantumul alocației lunare proporțional performanțelor electorale

Astfel, în limita bugetului total alocat, prin hotărârea aprobată de CEC, a fost stabilit cuantumul alocației lunare proporțional performanțelor electorale obținute de partidele politice, după cum urmează:

– pentru fiecare vot valabil exprimat la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 – 0,85 lei;

– pentru fiecare vot valabil exprimat în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 – 0,43 lei;

– pentru fiecare vot valabil exprimat în cadrul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020 – 0,68 lei;

– pentru fiecare femeie aleasă efectiv în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 – 7809,48 lei;

– pentru fiecare femeie aleasă efectiv alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 – 75,83 lei;

– pentru fiecare tânăr ales efectiv în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 – 13015,80 lei;

– pentru fiecare tânăr ales efectiv în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 – 123,29 lei.

Subvențiile alocate de la bugetul de stat vor fi virate, lunar, în conturile bancare deschise în acest scop de către partidele politice.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

bani, cec, partide, top

Știri similare

Justiție

Un copil a rămas paralizat după o anestezie generală la stomatolog: Moldova, condamnată la CtEDO

Viață

Percheziții CNA la Ministerul Agriculturii: două persoane reținute. Surse NM: secretar de stat, printre cei reținuți UPDATE

Politică

Marian, despre solicitările privind anchetarea sa în scandalul numirii lui Vangheli la MoldATSA: „Este o aberație”

| 2 iulie, 2026
15:07

Deputatul PAS Radu Marian consideră că solicitările privind investigarea sa în legătură cu numirea la conducerea întreprinderii de stat a lui Dumitru Vangheli, care și-ar fi falsificat informații din CV-ul cu care a participat la concursul public pentru funcție, ar fi aberante. El a declarat că l-a recomandat pe Vangheli pentru funcție, însă nu ar fi fost implicat în „procedurile” și „modul în care a fost numit”. Afirmațiile au fost făcute joi, 2 iulie, la Parlament.

„Este o aberație. (…) Nu am participat la numirea lui în funcția de director interimar, nu am participat la concurs. Eu am văzut acest CV și l-am transmis celor care se ocupă. În orice procese de lucru, fie la nivel de Parlament, fie la nivel de Guvern, fie la nivel de organizație privată, companie, întotdeauna se pot întâmpla „referrals” (în trad.: „recomandări”). Asta cu siguranță nu înseamnă că eu am avut vreo atribuție în audierea propriu-zisă. (…) Mi-am asumat responsabilitatea politică, dar nu am vreo responsabilitate pe proceduri, prevederi legale și modul în care acesta a fost numit”, a adăugat deputatul.

MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis.

După mai multe informații apărut pe online, Radu Marian a recunoscut că îl cunoștea pe Vangheli înainte ca acesta să fie numit la conducerea MoldATSA și că l-a propus pentru această funcție, știind că are background în domeniul aviatic. Ulterior, deputatul a precizat că a copilărit într-o ogradă cu Dumitru Vangheli, subliniind însă că nu erau prieteni, ci doar se cunoșteau.

Președinta Maia Sandu a declarat că a avut o discuție cu Radu Marian, adăugând că acesta a venit cu cea mai bună intenție atunci când l-a propus pe Dumitru Vangheli la șefia MoldATSA. Sandu a menționat că nu poate să-l suspecteze pe deputat de nimic și că acesta „nu a tras niciodată foloase personale ilegale”. Ea a precizat că la conducerea MoldATSA au candidat șase persoane, în cadrul unui concurs, „doar că CV-ul acesta a fost desenat mai frumos”.

Pe 29 iunie, pe fondul scandalului din jurul MoldATSA, Radu Marian a demisionat din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe la sfârșitul lunii iunie. Într-un mesaj pe rețelele de socializare, parlamentarul a spus că controversa „a lovit în credibilitatea întregii echipe”.

Între timp, în spațiul public au apărut mai multe solicitări privind anchetarea lui Radu Maria în legătură cu numirea lui Vangheli, inclusiv din partea ex-deputatului Alexandr Slusari și liderului Partidului Schimbării, Ștefan Gligor.

Pe 30 iunie, Ofițerii Centrului Național Anticorupție, sub conducerea procesuală a Procuraturii Anticorupție, au efectuat acțiuni de urmărire penală la sediul MoldATSA, într-o cauză penală inițiată pe faptul unor bănuieli rezonabile de comitere a infracțiunii de abuz în serviciu în circumstanțe agravante.