cec.md

(DOC) CEC a împărțit banii pentru partide. Cât va primi fiecare formațiune politică din bugetul de stat și conform căror criterii?

CEC a stabilit cuantumul lunar al alocațiilor alocate de la bugetul de stat destinate partidelor politice pentru anul 2023. În total, pentru finanțarea partidelor, în acest an, au fost alocate aproape 50 mln lei. Cei mai mulți bani vor ajunge la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – aproape 19 mln de lei. 

Comisia Electorală Centrală a stabilit, în cadrul ședinței de astăzi, cuantumul lunar al alocațiilor de la bugetul de stat, ce urmează a fi alocate partidelor politice pentru anul 2023. Prin Legea bugetului de stat pentru anul curent, Comisiei i-a fost alocată suma de circa 49,98 mln. lei pentru finanțarea partidelor politice, această sumă fiind mai mare cu circa 7 mln. lei comparativ cu anul 2022, iar majorarea se datorează creșterii părții de venituri a bugetului de stat.

Cine va primi cei mai mulți bani?

Cei mai mulți bani vor ajunge la PAS: 18,74 mln lei. Partidul Socialiștilor va primi 9,97 mln lei. Urmează fostul Partid Democrat (PDM), redenumit în Partidul Politic Partidul Social Democrat European – 4,81 mln. 

Partidul „ȘOR” urma să primească din buget 3,49 mln. Acestuia însă i-au fost aplicate sancțiuni complementare sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 6 luni în sumă de circa 1,74 mln. lei.

Platforma Demnitate și Adevăr va beneficia de 3,28 mln lei, iar Partidul Comuniștilor va primi 2.39 mln lei.

Totodată, în vederea executării unor hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale, pentru încasarea contrar prevederilor legale a mijloacelor financiare, a fost suspendată plata alocației de la bugetul de stat către Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova până la atingerea sumei de 12 mii lei.

Cum sunt repartizați banii?

În conformitate cu prevederile legale, partidele au dreptul să primească alocații de la bugetul de stat, care se distribuie după cum urmează:

a) 30% partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile parlamentare;

b) 30% partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale generale;

c) 15% partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile prezidențiale;

d) 7,5% partidelor politice proporțional cu numărul de femei alese efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

e) 7,5% partidelor politice proporțional cu numărul de femei alese efectiv în cadrul alegerilor locale;

f) 5% partidelor politice proporțional cu  numărul de tineri aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;

g) 5% partidelor politice proporțional cu  numărul de tineri aleși efectiv în cadrul    alegerilor locale.

Cuantumul alocației lunare proporțional performanțelor electorale

Astfel, în limita bugetului total alocat, prin hotărârea aprobată de CEC, a fost stabilit cuantumul alocației lunare proporțional performanțelor electorale obținute de partidele politice, după cum urmează:

–  pentru fiecare vot valabil exprimat la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 – 0,85 lei;

– pentru fiecare vot valabil exprimat în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 – 0,43 lei;

– pentru fiecare vot valabil exprimat în cadrul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020 – 0,68 lei;

– pentru fiecare femeie aleasă efectiv în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 – 7809,48 lei;

– pentru fiecare femeie aleasă efectiv alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 – 75,83 lei;

– pentru fiecare tânăr ales efectiv în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 – 13015,80 lei;

– pentru fiecare tânăr ales efectiv în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 – 123,29 lei.

Subvențiile alocate de la bugetul de stat vor fi virate, lunar, în conturile bancare deschise în acest scop de către partidele politice.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Ce să căutăm acolo?” MAN-ul lui Ceban nu va participa la consultările pentru desemnarea premierului

Liderul Partidului „Mișcarea Alternativă Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că deputații formațiunii sale nu vor participa la consultările pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Anunțul a fost făcut pe 4 iulie.

„Ne cheamă pe toți la consultări cu privire la noul Guvern. Da ce să căutăm acolo? (…) Rugămintea mea este către deputații MAN: n-aveți ce căuta la aceste consultări”, a declarat Ceban în timpul unui eveniment al membrilor MAN, transmis live pe rețelele de socializare.

El a calificat consultările drept „mimare”. „Aveți suficiente capacități acolo ca să vă numiți pe cine vreți. (…) Într-o țară democratică, prim-ministru este liderul partidului care și-a asumat guvernarea în baza votului cetățenilor”, a adăugat Ceban.

Ulterior, pe o rețea de socializare, acesta a anunțat că Partidul MAN nu va participa la consultări.

Menționăm că partidul MAN face parte din fracțiunea parlamentară „Alternativa”, constituită din 7 membri. MAN are trei deputați în fracțiunea parlamentară: Olga Ursu, Angela Cutasevici și Gaik Vartanean.

***

În dimineața zilei de 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru. Șefa statului a anunțat că săptămâna viitoare va începe consultările cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.

Precizăm că demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: