noi.md

DOC Curtea Supremă de Justiție obligă MAI să radieze informațiile recepționate de la administrația de la Tiraspol

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a menținut decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) din 16 noiembrie 2018. Decizia privește necesitatea radierii informațiilor recepționate de către MAI de la structurile de facto din regiunea transnistreană în perioada anilor 1991 – 2005. Informațiile sunt în continuare stocate în Registrul informației criminalistice şi criminologice (RICC), informează Promo-LEX pe 28 decembrie.

În anul 2017, Asociația Promo-LEX a fost sesizată de mai multe persoane care nu-și puteau perfecta actele de identitate, deoarece ar fi avut caziere judiciare. Pentru că existau dubii cu privire la veridicitatea informației existente în Registrul de Stat, avocații Promo-LEX au sesizat CNPDCP pentru a verifica legalitatea prelucrării și stocării acestor informații. La 16 noiembrie 2018, CNPDCP a adoptat două decizii, în privința a 2 beneficiari ai Asociației Promo-LEX, în care a constatat că, în perioada anilor 1991-2005, MAI a prelucrat și stocat date cu caracter personal transmise de către structurile de facto din regiunea transnistreană. CNPDCP a constatat ilegalitatea stocării și păstrării acestor categorii de informații pentru că, MAI nu poate garanta și/sau legitima temeinicia și veridicitatea acestor informații. Ca urmare, Ministerul Afacerilor Interne a fost obligat să distrugă aceste informații.  În prima cauză de acest fel, CSJ a pronunțat o încheiere irevocabilă pe 20 mai 2020.

În acest caz, MAI nefiind de acord cu decizia CNPDCP, a contestat-o în instanța de judecată.

Stocarea informațiilor provenite din stânga Nistrului au creat senzația de legitimare de către autoritățile constituționale ale R. Moldova a pretinselor cauze penale intentate de către structurile de facto din regiunea transnistreană. Chiar dacă pe parcursul examinării acestor 2 cauze, Ministerul Afacerilor Interne a modificat cadrul legal, problemele anterioare nu au fost înlăturate. Or, informațiile înregistrate în Registrul de Stat în perioada anilor 1991 – 2005, sunt în continuare păstrate în Registrul de Stat”, a menționat avocatul Promo-LEX, Pavel Cazacu.

În urma unui proces care a durat mai bine de 3 ani, Curtea Supremă de Justiție a dispus irevocabil că decizia CNPDCP din 16 noiembrie 2018 este una legală, iar argumentele aduse inițial de avocații Promo-LEX, iar ulterior de către CNPDCP sunt întemeiate. Astfel, a intrat în vigoare obligația MAI de a distruge informațiile parvenite de la structurile ilegale din stânga Nistrului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: