Andrei Mardari / NewsMaker

DOC Din rezoluția adoptată de Parlamentul European cu privire la R. Moldova a fost exclus embargoul asupra gazului rusesc

Parlamentul European a adoptat pe 5 mai o rezoluție, prin care se solicită ca Republicii Moldova să îi fie oferit statutul de stat-candidat la aderarea la UE. Una dintre prevederile documentului prevede crearea unei uniuni energetice și achiziționarea gazului natural prin intermediul unei platforme, care să fie accesibilă inclusiv pentru Moldova.

Parlamentul European îndeamnă țările-membre să achiziționeze împreună gaz natural, gaz lichefiat și hidrogen prin intermediul unei platforme comune, care să fie accesibilă pentru țările din Balcanii de Vest și cele trei țări-asociate din Parteneriatul Estic. Parlamentul European reiterează în acest context îndemnul spre cearea unei uniuni cu privire la gaz. De asemenea, Parlamentul European îndeamnă autoritățile Moldovei și cele ale Comisiei Europene să dea o apreciere clară a necesităților Moldovei în ceea ce privește depozitele de gaz pentru perioada următoare”, se arată la punctul 19 al textului final al rezoluției.

De menționat că unele surse mass media din Republica Moldova au publicat una dintre variantele rezoluției, în care Parlamentul European solicita Chișinăului să se alăture embargoului cu privire la gazul rusesc. După adoptarea amendamentelor, această prevedere a fost eliminată din textul final.

Potrivit legislației europene, rezoluțiile adoptate de Parlamentul European nu au efecte juridice și poartă un caracter de recomandare.

În prezent, Republica Moldova achiziționează gaz natural de la concernul Gazprom. Concernul rus pretinde de la Chișinău achitarea unei datorii istorice care se ridică la peste 700 milioane de dolari. Autoritățile moldovenești au declarat că vor recunoaște datoria doar dacă va fi confirmată de un audit independent. Rezultatele auditului urmau să fie prezentate până la 1 mai, însă acesta nici măcar nu a început. În conformitate cu acordul încheiat anul trecut, Gazprom poate suspenda în orice moment R. Moldova livrările de gaz, din cauza nerespectării acestei clauze.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: