PRO TV

DOC Directorul CNA, Iulian Rusu, a completat declarația de avere. Ce salariu a ridicat în 2022?

Pe site-ul Autorității Naționale de Integritate a fost publicată declarația de avere și interese personale a directorului Centrului Național Anticorupție (CNA) pentru anul 2022. Potrivit documentului, Iulian Rusu, care a venit la conducerea CNA în februarie 2022, a ridicat, în 11 luni de activitate, un salariu de 309 628 de lei. De asemenea, acesta a obținut venituri de 50 353 de lei în calitate de secretar al Ministerului Justiției.

Directorul CNA a obținut un onorariu de 1865 de euro de la Tipik Legal și 527 715 lei, pentru servicii de consultanță, de la Fundația Konrad Adenauer în Republica Moldova.

Iulian Rusu a mai obținut venituri de 2 euro și 7 lei din dobânzi bancare.

Directorul CNA a indicat și 3 diurne de 660 dolari, 1 000 dolari și 1 054 dolari.

Pe numele șefului CNA figurează două apartamente – unul dobândit în 2008 și altul în 2020, de 77,9 m2 și de 124,6 m2. Valoarea locuințelor este estimată la 499 289 de lei și 89 000 de euro. De asemenea, el deține în proprietate 2 garaje estimate la circa 110 mii lei și 9 000 de euro. Totodată, Iulian Rusu deține și două mașini: un Audi A4 fabricat în 2006 și cumpărat în 2010, estimat la 12 mii de euro și un Mercedes B250E, fabricat în 2015 și cumpărat în 2020, în valoare de 17 500 euro.

Familia Rusu deține și 18 conturi bancare, unele curente, altele de depozit – în lei și valută străină. Cea mai mare sumă deținută în conturile sale este de 49 083 euro.

Tot în anul 2022, Iulian Rusu a cheltuit peste 63 000 de dolari pentru taxa de servicii educaționale, de instruire și formare profesională la ABC in Harmony SRL.

Amintim că, pe 3 februarie, Iulian Rusu a fost numit în funcția de director al Centrului Național Anticorupție (CNA), pentru un mandat de cinci ani. Candidatura lui a fost propusă de un grup de deputați din Fracțiunea ”Partidul Acțiune și Solidaritate” și a fost susținută cu votul a 57 de deputați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: