realitatea.md

DOC Ex-deputatul Alexandru Jolnaci nu și-a justificat o parte din avere, estimată la 450 mii lei

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis act de constatare pe numele fostui deputat din Parlamentul Republicii Moldova, Alexandru Jolnaci. Inspectorii de integritate susțin că fostul parlamentar nu și-a putut justifica o parte din avere, estimată la peste 450 de mii de lei.

Controlul a fost inițiat în februarie 2020 și a fost extins și pe numele soției, dar și a fiicei sale, pe care o declara la întreținerea sa. Verificarea averii a fost realizată pentru perioada exercitării mandatelor de consilier raional în Consiliul raional Ștefan Vodă și de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, 01.08.2016-31.12.2019.

Înspectorul a depistat că subiectul a efectuat mai multe donații către un partid politic. Astfel, din 2016 până în 2019, acesta a virat partidului respectiv,  aproximativ 145 de mii de lei. Fostul deputat a explicat că donațiile au fost efectuate din economiile sale și ale membrilor familiei, inclusiv ale fiicei care ar fi avut venituri de 8000 și 9000 de dolari din activitatea pe timp de vară în SUA (2016-2017).

Când inspectorul a solicitat probe concludente despre veniturile membrilor familiei, acesta nu a dat curs solicitării. Totodată, inspectorul a verificat și informația referitoare la activitatea fiicei în SUA. Astfel, din calculele realizate de inspector, s-a confirmat că fiica fostului deputat a obținut 2800 de dolari, în decursul celor 3,5 luni de aflare pe teritoriul SUA, în  anul 2017. Respectiv, analizându-se cheltuielile și veniturile realizate de fostul deputat și de familia acestuia, s-a stabilit că pe 1 octombrie 2019, acesta a înregistrat o diferență substanțială de peste 450 de mii de lei.

Deși fostul deputat a mai precizat că a avut disponibilități financiare din activitatea privată sau mijloace bănești transmise ”spre păstrare”, acesta nu a reușit să le probeze și nici inspectorul nu a obținut materiale confirmative de la instituțiile vizate.

Dacă actul emis de ANI va rămâne definitiv, fostul deputat riscă să fie privat de dreptul de a mai deține o funcție publică sau de demnitate publică timp de 3 ani.

Totodată, ANI va transmite prezenta cauză în instanța de judecată competentă spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

***

Potrivit RISE Moldova, Alexandru Jolnaci a fost ales, în 2019,  deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), după ce la parlamentarele din 2010 a candidat pe lista Partidului „Moldova Unită-Единая Молдова”.

Conform investigației RISE Moldova „Donatorii partidelor: Interese pecuniare”, șase angajați ai firmei conduse de Alexandru Jolnaci au sponsorizat PSRM în primul semestru al anului 2018 cu un total de 65.600 lei. Dintre ei, cea mai mare donație, de 21 de mii de lei, a făcut-o chiar Jolnaci personal.

La alegrile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Jolanci a candiat pe lista Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, însă nu își păstrează fotoliul de deputat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: