realitatea.md

DOC Ex-deputatul Alexandru Jolnaci nu și-a justificat o parte din avere, estimată la 450 mii lei

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis act de constatare pe numele fostui deputat din Parlamentul Republicii Moldova, Alexandru Jolnaci. Inspectorii de integritate susțin că fostul parlamentar nu și-a putut justifica o parte din avere, estimată la peste 450 de mii de lei.

Controlul a fost inițiat în februarie 2020 și a fost extins și pe numele soției, dar și a fiicei sale, pe care o declara la întreținerea sa. Verificarea averii a fost realizată pentru perioada exercitării mandatelor de consilier raional în Consiliul raional Ștefan Vodă și de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, 01.08.2016-31.12.2019.

Înspectorul a depistat că subiectul a efectuat mai multe donații către un partid politic. Astfel, din 2016 până în 2019, acesta a virat partidului respectiv,  aproximativ 145 de mii de lei. Fostul deputat a explicat că donațiile au fost efectuate din economiile sale și ale membrilor familiei, inclusiv ale fiicei care ar fi avut venituri de 8000 și 9000 de dolari din activitatea pe timp de vară în SUA (2016-2017).

Când inspectorul a solicitat probe concludente despre veniturile membrilor familiei, acesta nu a dat curs solicitării. Totodată, inspectorul a verificat și informația referitoare la activitatea fiicei în SUA. Astfel, din calculele realizate de inspector, s-a confirmat că fiica fostului deputat a obținut 2800 de dolari, în decursul celor 3,5 luni de aflare pe teritoriul SUA, în  anul 2017. Respectiv, analizându-se cheltuielile și veniturile realizate de fostul deputat și de familia acestuia, s-a stabilit că pe 1 octombrie 2019, acesta a înregistrat o diferență substanțială de peste 450 de mii de lei.

Deși fostul deputat a mai precizat că a avut disponibilități financiare din activitatea privată sau mijloace bănești transmise ”spre păstrare”, acesta nu a reușit să le probeze și nici inspectorul nu a obținut materiale confirmative de la instituțiile vizate.

Dacă actul emis de ANI va rămâne definitiv, fostul deputat riscă să fie privat de dreptul de a mai deține o funcție publică sau de demnitate publică timp de 3 ani.

Totodată, ANI va transmite prezenta cauză în instanța de judecată competentă spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

***

Potrivit RISE Moldova, Alexandru Jolnaci a fost ales, în 2019,  deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), după ce la parlamentarele din 2010 a candidat pe lista Partidului „Moldova Unită-Единая Молдова”.

Conform investigației RISE Moldova „Donatorii partidelor: Interese pecuniare”, șase angajați ai firmei conduse de Alexandru Jolnaci au sponsorizat PSRM în primul semestru al anului 2018 cu un total de 65.600 lei. Dintre ei, cea mai mare donație, de 21 de mii de lei, a făcut-o chiar Jolnaci personal.

La alegrile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Jolanci a candiat pe lista Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, însă nu își păstrează fotoliul de deputat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

president.gospmr.org

„O pedeapsă dură” vs. „praf în ochii cetățenilor”. Reacții după interdicția de cinci ani anunțată pentru Krasnoselski

Decizia autorităților de la Chișinău de a-i interzice liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, să părăsească Republica Moldova timp de cinci ani, după ce acesta a fost decorat la Moscova cu Ordinul de Onoare de către președintele rus Vladimir Putin, a provocat un val de reacții pe rețelele de socializare. În timp ce unii consideră că ar fi fost mai potrivită o interdicție de intrare în țară, alții pun la îndoială eficiența și temeiul juridic al măsurii anunțate. NM vă prezintă o sinteză a comentariilor.

Președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a menționat că măsura anunțată este neobișnuită, în condițiile în care Krasnoselski poate intra în Republica Moldova, dar nu va putea părăsi țara timp de cinci ani.

„Deci nu se aplică sancțiune cu 5 ani de non-grata (interdicție de a intra) pe teritoriul Republicii Moldova, mai ales că el nu are cetățenie moldovenească, dar îl lasă să intre, cu tot cu medalie, după care timp de 5 ani nu-l mai lasă să plece. Dar dacă stai bine să te gândești, chiar că e o pedeapsă dură ca 5 ani să nu fii lăsat să părăsești Republica Moldova. Poți să te țicnești”, a scris politicianul pe Facebook.

La rândul său, fostul ministru al Apărării Anatol Șalaru a apreciat că o interdicție de intrare în Republica Moldova ar fi fost o măsură mai potrivită.

„Cred că era mai bună o interdicție de intrare pentru 5 ani”, a spus Șalaru.

Ex-șeful Poliției de Frontieră Rosian Vasiloi a pus sub semnul întrebării rolul OSCE în facilitarea unor asemenea deplasări, avertizând că dialogul cu reprezentanții administrației de la Tiraspol nu trebuie să conducă la legitimarea politică sau diplomatică a structurilor separatiste.

„Facilitarea dialogului nu trebuie să se transforme în legitimarea politică sau diplomatică a structurilor separatiste de la Tiraspol. Nu trebuie să confundăm calitatea de participant la un proces de negocieri cu statutul diplomatic”, a scris acesta.

Și președintele interimar al Platformei „Demnitate și Adevăr”, Liviu Vovc, a criticat măsura anunțată de autorități, considerând că interdicția de intrare în Republica Moldova ar fi fost mai potrivită.

„La prima vedere, pare că autoritățile au prins la curaj. În realitate, totul seamănă mai degrabă cu o fumigenă. (…) Potrivit investigațiilor RISE Moldova și Zona de Securitate, Krasnoselski deține cetățenia rusă și ucraineană, dar nu ar avea niciun act de identitate moldovenesc. În aceste condiții, Guvernul trebuie să explice în baza cărei prevederi legale intenționează să-i interzică părăsirea țării și cine are competența să dispună această măsură. Dacă există deja o decizie a instanței, să o facă publică! Altfel, toată această demonstrație de forță nu este decât praf în ochii cetățenilor și ai presei”, a spus el.

Cu o reacție a venit și fostul premier Ion Sturza, care s-a adresat locuitorilor din regiunea transnistreană, îndemnându-i să aleagă între apropierea de Rusia și parcursul european al Republicii Moldova.

Sturza a criticat dependența politică și economică a regiunii de Moscova și a amintit că locuitorii din stânga Nistrului beneficiază de legături economice și sociale cu malul drept, inclusiv acces la servicii medicale, locuri de muncă și piața europeană.

„Transnistrenii sunt locuitori ai unei Moldove unite și merită o viață mai bună”, a scris fostul premier, adăugând că autoritățile de la Chișinău nu intenționează să forțeze lucrurile în procesul de reintegrare.

Amintim că, pe 4 noiembrie, la Moscova, Vadim Krasnoselski a primit Ordinul de Onoare din partea președintelui rus Vladimir Putin. La ceremonie, Putin a spus că distincția i-a fost acordată pentru „consolidarea legăturilor” cu Rusia și pentru dezvoltarea regiunii „în condițiile unor presiuni externe”.

Pe 5 noiembrie, Biroul politici de reintegrare a anunțat că, la revenirea de la Moscova, autoritățile Republicii Moldova îi vor aplica liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, măsuri restrictive, inclusiv interdicția de a părăsi teritoriul țării pentru o perioada de 5 ani.

În același comentariu, Biroul a declarat că „plecarea lui Krasnoselski în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii”.

Întrebat de NM ce instituție poate dispune această interdicție, Biroul a precizat că 1nu este organ de aplicare a legii și nu deține competențe în acest domeniu”: „Stabilirea regimului juridic al străinilor pe teritoriul țării sau implementarea rigorilor legale privind intrarea și ieșirea pe/de pe teritoriul Republicii Moldova ține de competența organelor naționale abilitate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: