Andrei Mardari / NewsMaker

(DOC) Legea Magnitsky Moldova a fost publicată pentru consultări. Cine este vizat?

Ministerul Justiției a publicat Legea Magnitsky Moldova, menită să implementeze măsurile restrictive internaționale împotriva persoanelor implicate în fapte ce au atentat la drepturile fundamentale ale omului, la democrație și statul de drept. 

Documentul a fost prezentat pe 9 decembrie de către ministrul Justiției Sergiu Litvinenco, în cadrul unei conferințe comune cu premierul Natalia Gavrilița. Proiectul a fost prezentat la scurt timp după ce guvernul Marii Britanii a anunțat includerea lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor în lista persoanelor vizate de sancțiuni.

Potrivit documentului, proiectul de lege a fost inspirat atât din legislația SUA, cât și din cea a Marii Britanii, Canadei și Lituaniei.

Ministerul Justiției a amintit că CSE a decis impunerea unor măsuri cu privire la subiecții vizați de sancțiuni, ale căror scop rezidă  în asigurarea securității Republicii Moldova și a stabilității sectorului financiar. Totuși, măsurile nu sunt suficiente, întrucât acestea își vor înceta puterea juridică odată cu expirarea stării de urgență.

Odată cu adoptarea prezentului proiect, autoritățile publice naționale vor obține un instrument legal care va servi drept sprijin și punct de orientare în eforturile lor de contracarare a faptelor unor subiecți vizați de măsuri restrictive internaționale, precum și de limitare a obținerii oricăror beneficii de pe urma acestor fapte, constituind totodată și un temei legal pentru adoptarea în viitor a propriilor reglementări interne cu referire la procedurile desfășurate de autoritățile respective”, se arată în document.

Subiecți potențiali ai măsurilor restrictive internaționale reglementate de această lege pot fi persoane fizice sau juridice atât din țară, cât și de peste hotare, care au săvârșit fapte grave, precum: fapte de genocid, crime împotriva umanității, tortură, sclavie, arestări sau detenții arbitrare, răpiri de persoane, ș.a.

De asemenea, sunt vizate persoanele care au acționat ca agenți în numele unui stat străini sau în privința cărora există indicii că au colaborat cu serviciile de informații străine.

În același timp, vor fi vizați de noua lege și persoanele care nu au comis fapta, însă au fost complice la astfel de acte.

Proiectul de lege mai prevede:

  • care anume persoane fizice și juridice vor putea fi subiectul unor sancțiuni transpuse în legislația Moldovei – persoane vizate de sancțiunile internaționale, dar și care nu au fost în lista sancțiunilor respective, dar au legături directe sau indirecte cu cele incluse;
  • modalitatea de transpunere în legislația națională a sancțiunilor internaționale: tuturor celor care vor fi incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova – aceștia nu le vor putea vinde, dona sau să le transfere către alte persoane. Gestionarea zilnică va putea fi realizată de către persoane desemnate de către stat. Statul va putea prelua administrarea bunurilor persoanelor incluse în lista sancțiunilor sau persoanelor afiliate acestora;
  • va fi interzisă punerea la dispoziția persoanelor respective a oricăror bunuri, la fel ca și furnizarea unor servicii financiare către aceste persoane: deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești, oferirea creditelor;
  • persoanele juridice care vor avea legături cu persoanele incluse în lista sancțiunilor vor putea fi vizate de sancțiuni specifice, care să le îngreuneze activitatea. Pentru a-și desfășura activitatea normală, dar și conformă măsurilor restrictive internaționale, ele vor putea să se adreseze către autoritățile competente ale Moldovei, pentru a se numi supraveghetori;
  • față de persoanele vizate de sancțiunile internaționale, cetățeni străini au apatrizi, vor putea fi aplicate interdicții privind accesul pe teritoriul R. Moldova și va servi drept temei pentru anularea vizei sau refuzul de acordare pe viitor;
  • posibilitatea retragerea licenței și autorizațiilor companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor incluse în lista sancțiuni. Conform proiectului, Consiliul Audiovizualului va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor vizate de sancțiuni;
  • Consiliului Audiovizualului va fi obligat să retragă licența dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în  lista sancțiunilor

Amintim că Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc au fost incluși în lista sancțiunilor de către Guvernul Marii Britanii. Potrivit deciziei autorităților de la Londra, toate bunurile deținute de Plahotniuc sau Șor în Marea Britanie sau în oricare dintre teritoriile de peste mări ale Regatului Unit, cum ar fi Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi înghețate. Cetățenilor britanici li se va interzice orice tranzacție economică cu oricare dintre persoanele sancționate, cărora li se va interzice de acum înainte intrarea în Regatul Unit.

Decizia Londrei vine după ce, în data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin. Lista completă AICI.

În ședința din 31 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE)  a aprobat un șir de deciziicare vin să transpună efectul sancțiunilor impuse de către Biroul pentru controlul activelor străine din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA. Potrivit acestora, activitatea persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA pentru campaniile persistente de influențare malignă și acte de corupție, va fi strict monitorizată și în Republica Moldova.

În cadrul unei emisiuni televizate din 8 decembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că sancțiunile adoptate de Guvernul SUA trebuie transpuse în legislația Republicii Moldova și planifică aceste acțiuni „în termen foarte scurt”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marea Britanie a interceptat o navă din „flota fantomă” a Rusiei în Canalul Mânecii

Un petrolier din așa-numită „flotă fantomă” a Federației Ruse a fost interceptat de autoritățile Marii Britanii, în Canalul Mânecii. Operațiunea a avut loc în dimineața de 14 iunie, transmite BBC.

Operațiunea, care a durat șase ore, a implicat militari ai Corpului Pușcașilor Marini Regali și ofițeri specializați ai Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității, sprijiniți de Forțele Aeriene Regale. Aceștia au urcat la bordul petrolierului Smyrtos.

Misiunea a fost susținută de aeronave ale aviației navale britanice, de un avion de patrulare maritimă P-8 al RAF și de navele HMS Sutherland și HMS Ledbury.

Petrolierul Smyrtos navighează sub pavilion camerunez și se află în prezent ancorat în Canalul Mânecii, potrivit datelor platformei Marine Traffic.

Ministerul britanic al Apărării a precizat că operațiunea s-a desfășurat în strânsă cooperare cu autoritățile franceze.

Potrivit instituției, nava a fost reținută și va rămâne sub supraveghere în largul coastei sudice a Marii Britanii pe durata investigațiilor. Autoritățile britanice susțin că intervenția a avut loc în apele teritoriale ale Marii Britanii și a fost efectuată în conformitate cu legislația națională și internațională.

Prim-ministrul Keir Starmer a declarat că a ordonat personal interceptarea petrolierului.

Această operațiune reușită reprezintă o nouă lovitură dată Rusiei și transmite un mesaj clar celor care contribuie la finanțarea războiului lui Putin împotriva Ucrainei: nu le vom permite să acționeze fără consecințe”, a scris premierul britanic pe platforma X.

Ministrul britanic al Apărării, Dan Jarvis, a afirmat că Rusia se bazează pe „flota fantomă” pentru a-și finanța războiul din Ucraina, iar măsurile luate de Londra afectează direct această sursă de venit.

Moscova utilizează o rețea de petroliere cu structuri de proprietate opace – denumită „flota fantomă” – pentru a evita sancțiunile internaționale impuse exporturilor sale de petrol.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, această flotă, formată din peste 700 de nave și responsabilă de transportul a aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni, reprezintă o componentă esențială a mecanismului prin care Kremlinul își finanțează activitățile.

Până în prezent, Marea Britanică a impus sancțiuni împotriva a peste 500 de astfel de nave.

Măsurile restrictive le interzic accesul în porturile britanice și blochează furnizarea de servicii financiare, de asigurare sau de brokeraj de către companii și cetățeni britanici pentru navele implicate în transportul petrolului rusesc.

Pe 1 iunie, Franța, cu sprijinul Regatului Unit, a reținut în Oceanul Atlantic un petrolier rusesc aflat pe listele de sancțiuni și suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei.

Nava Tagor a fost interceptată la aproximativ 400 de mile marine (peste 700 de kilometri) vest de peninsula Bretania. Potrivit autorităților franceze, aceasta naviga sub un pavilion fals.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: