Politică

Guvernul lansează Legea Magnitsky Moldova. Posturile TV care îi promovează pe Șor și Plahotniuc ar putea rămâne fără licență

Stela Untila
| 9 decembrie, 2022
11:53

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a prezentat pe 9 decembrie Legea Magnitsky Moldova. Aceasta prevede alinierea legislației Republicii Moldova la sancțiunile internaționale. Proiectul de lege va fi suspus consultărilor publice.

„Astăzi venim cu un efort de traducere a sancțiunilor în legislația națională”, a precizat Gavrilița.

La rândul său, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a anunțat proiectul de lege care va transpune sancțiunile internaționale în legislația Republicii Moldova.

„Proiectul legii Magnitsky Moldova este un proiect de lege complex, inspirat atât din legislația SUA, cât și a statelor care au deja transpus legislația Magnitsky în propria legislație: Marea Britanie, Canada, Lituania”, a explicat Litivnenco.

Proiectul de lege prevede:

va fi clarificat foarte detaliat care anume persoane fizice și juridice vor putea fi subiectul unor sancțiuni transpuse în legislația Moldovei – persoane vizate de sancțiunile internaționale, dar și care nu au fost în lista sancțiunilor respective, dar au legături directe sau indirecte cu cele incluse;
modalitatea de transpunere în legislația națională a sancțiunilor internaționale: tuturor celor care vor fi incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova – aceștia nu le vor putea vinde, dona sau să le transfere către alte persoane. Gestionarea zilnică va putea fi realizată de către persoane desemnate de către stat. Statul va putea prelua administrarea bunurilor persoanelor incluse în lista sancțiunilor sau persoanelor afiliate acestora;
va fi interzisă punerea la dispoziția persoanelor respective a oricăror bunuri, la fel ca și furnizarea unor servicii financiare către aceste persoane: deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești, oferirea creditelor;
persoanele juridice care vor avea legături cu persoanele incluse în lista sancțiunilor vor putea fi vizate de sancțiuni specifice, care să le îngreuneze activitatea. Pentru a-și desfășura activitatea normală, dar și conformă măsurilor restrictive internaționale, ele vor putea să se adreseze către autoritățile competente ale Moldovei, pentru a se numi supraveghetori;
față de persoanele vizate de sancțiunile internaționale, cetățeni străini au apatrizi, vor putea fi aplicate interdicții privind accesul pe teritoriul R. Moldova și va servi drept temei pentru anularea vizei sau refuzul de acordare pe viitor;
posibilitatea retragerea licenței și autorizațiilor companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor incluse în lista sancțiuni. Conform proiectului, Consiliul Audiovizualului va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor vizate de sancțiuni;
Consiliului Audiovizualului va fi obligat să retragă licența dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în lista sancțiunilor

Amintim că Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc au fost incluși în lista sancțiunilor de către Guvernul Marii Britanii, potrivit informației publicate pe 9 decembrie.

Potrivit deciziei autorităților de la Londra, toate bunurile deținute de Plahotniuc sau Șor în Marea Britanie sau în oricare dintre teritoriile de peste mări ale Regatului Unit, cum ar fi Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi înghețate. Cetățenilor britanici li se va interzice orice tranzacție economică cu oricare dintre persoanele sancționate, cărora li se va interzice de acum înainte intrarea în Regatul Unit.

Decizia Londrei vine după ce, în data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin. Lista completă AICI.

În ședința din 31 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a aprobat un șir de deciziicare vin să transpună efectul sancțiunilor impuse de către Biroul pentru controlul activelor străine din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA. Potrivit acestora, activitatea persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA pentru campaniile persistente de influențare malignă și acte de corupție, va fi strict monitorizată și în Republica Moldova.

În cadrul unei emisiuni televizate din 8 decembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că sancțiunile adoptate de Guvernul SUA trebuie transpuse în legislația Republicii Moldova și planifică aceste acțiuni „în termen foarte scurt”.

guvern, Plahotniuc, sancțiuni, Șor, top

Știri similare

Viață

Credincioși cu agheasmă și icoane, surprinși pe strada București după Marșul Pride VIDEO

Viață

VIDEO Marșul Pride în susținerea comunității LGBTQ+ se desfășoară la Chișinău UPDATE

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.