Radio Chișinău

DOC ONG-urile de media solicită CMC să-și reconsidere decizia, prin care a interzis Radio Chișinău să utilizeze toponimicul „Chișinău”

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media se declară „îngrijorate și contrariate” în legătură cu decizia Consiliului Municipal Chișinău (CMC) de a refuza prelungirea utilizării toponimicului „Chișinău” în denumirea postului Radio Chișinău.

Acestea consideră că hotărârea CMC restrânge, în mod ilegal, drepturile și libertățile jurnaliștilor și afectează grav dreptul la libera informare al cetățenilor.

Organizațiile semnatare ale prezentei declarații fac apel la Consiliul Municipal Chișinău să-și reconsidere decizia din 27 aprilie care vizează utilizarea toponimicului „Chișinău” în denumirea postului Radio Chișinău și solicită intervenția neîntârziată a oficiului teritorial al Cancelariei de Stat pentru anularea actului emis în acest sens”, se arată în declarație.

Potrivit documentului emis de ONG-urile media, postul Radio Chișinău, parte componentă a Radio România nu a putut obține prelungirea dreptului de a utiliza toponimicul „Chișinău” în denumirea sa, după ce Consiliul Municipal Chișinău (CMC), printr-o decizie din 27 aprilie, nu a dat curs cererii. Potrivit unui comunicat al instituției media, administrația și angajații își declară „regretul și dezamăgirea profundă” față de decizia autorităților.

Reprezentanții Radio Chișinău s-au adresat Primăriei Capitalei, în decembrie 2021, cu o cerere privind prelungirea dreptului de a utiliza toponimicul „Chișinău” în denumirea serviciului media de radiodifuziune sonoră, drept pe care l-au obținut pentru zece ani în 2012 printr-o decizie a CMC.

Conform informațiilor postate pe site-ul municipalității, proiectul de decizie elaborat în ianuarie anul curent și avizul dat de comisia pentru buget, economie, finanțe, patrimoniu local, agricultură și dezvoltarea suburbiilor erau favorabile prelungirii dreptului acordat pentru utilizarea toponimicului „Chișinău” în denumirea stației de radio.

În ședința sa din 27 aprilie, CMC a examinat proiectul deciziei și „l-a respins prin votul majorității consilierilor prezenți la ședință”. În cadrul ședinței, consilierul Partidului Șor Valerii Klimenko a spus că redacția postului de radio este administrată de un agent economic, care ar trebui să achite plăți speciale pentru utilizarea denumirii Capitalei.

În comunicatul său, redacția Radio Chișinău a subliniat că „SC Pajura Albă SRL – societatea ce operează frecvențele postului, în calitate de contribuabil, a plătit în decursul celor zece ani absolut toate taxele datorate bugetului de stat și local, întocmai și la timp.”

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: