NewsMaker

(DOC) PSRM și Congresul Civic, supărați pe PAS. Grosu închide sala de presă a Parlamentului pentru declarații de partid

Sala de presă a Legislativului va putea fi utilizată doar de demnitarii de rang înalt ai țării, precum și de membrii delegațiilor străine. O dispoziție în acest sens a fost semnată, pe 25 ianuarie, de către președintele Parlamentului Igor Grosu. Documentul, care era unul de circulație internă, a fost scurs pe canalele anonime de Telegram. Ulterior, acesta a provocat indignarea din partea Partidului Socialiștilor (PSRM). L-a criticat și Partidul „Congresul Civic”, care consideră că decizia a fost luată după discursul recent din sala respectivă a co-fondatorului formațiunii, Mark Tkaciuk.

Potrivit dispoziției, de acum înainte, sala de conferințe de presă poate fi folosită doar de:

– Președintele Parlementului

– Deputați

– Secretarul general al Parlementului și secretarul general adjunct

– Președintele Republicii Moldova

– Prim-ministrul

– Membrii guvernului

– Membrii delegațiilor străine

Potrivit surselor NM, decizia a fost luată pentru delimitarea activității instituționale a deputaților de cea de partid.

Contactați de NM, reprezentanții Direcției comunicare și relații publice a Parlamentului au confirmat autenticitatea documentului și au precizat că acesta era unul intern.

Întrebați din ce motiv a fost luată această decizie, reprezentanții Direcției au precizat: „Sala pentru conferințe de presă de la Parlament poate fi utilizată doar pentru comunicarea oficială parlamentară”.

Dispoziția speakerului Igor Grosu

„O nouă mostră de dictatură marca PAS”

Partidul Socialiștilor a criticat dur decizia speakerului Igor Grosu. Deputata PSRM Adela Răileanu consideră că hotărârea are menirea de a face opoziția mai puțin vizibilă.

„Vor continua să obstrucționeze forțele de opoziție, care contribuie la erodarea încrederii în acest regim antidemocratic. Așa se va întâmpla în Parlament, unde președintele Igor Grosu a dispus să li se interzică cetățenilor de rând, activiștilor civici, reprezentanților ONG-urilor să participe la conferințe de presă, în incinta Parlamentului. O nouă mostră de dictatură parlamentară, marca PAS. Când ei erau în opoziție, au adus în sala de presă a Parlamentului pe cine au dorit ei. Și nu a încercat nimeni să-i lezeze în dreptul lor de a se exprima liber. Au fost și fermieri, și ONG-iști, și experți, și protestatari alături de deputații PAS la conferințe de presă”, a scris Răileanu.

„Opoziția neparlamentară este privată de dreptul la exprimare”

Partidul Congresul Civic a calificat acțiunea ca o tentativă de a priva de dreptul la exprimare opoziția extra-parlamentară.

„Cetățenii Republicii Moldova, reprezentanți ai opoziției neparlamentare, sunt acum privați de dreptul de a-și exprima opinia cu privire la inițiativele legislative ale partidului de guvernământ. După ce reprezentanții opoziției, în special Mark Tkaciuc, au luat cuvântul în clădirea parlamentului, șeful PAS, Igor Grosu, a restricționat accesul opoziției la tribună pentru a vorbi cu presa”, se arată într-o declarație oficială a formațiunii.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: