Dodon Igor/Facebook

Dodon manipulează? E adevărat că economia Moldovei iese din criză?

Încasările la bugetul de stat al Moldovei în luna iunie s-au majorat. Pentru prima dată în cele trei luni și jumătate de carantină, diferența dintre veniturile din acest an și cele înregistrate anul trecut în economie a fost una pozitivă. Președintele Igor Dodon a anunțat imediat că economia moldovenească a început să se restabilească. Experții consideră că șeful statului „manipulează cu cifrele în mod conjunctural”, iar Moldova riscă o recesiune economică profundă.

În primele 29 de zile ale lunii iunie, încasările la bugetul Moldovei au au constituit 3,3 miliarde de lei, ceea ce este cu 2% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru este reflectat în raportul despre încasările zilnice la buget, accesibil pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Diferența pozitivă nu este chiar atât de mare – doar 63 milioane de lei. Însă deocamdată, acesta este cel mai bun rezultat înregistrat în cele trei luni și jumătate de carantină.

De menționat că în ajun, diferența a fost mult mai mare: se știau datele până la 28 iunie, care indicau faptul că aceasta constituie plus 270 milioane de lei, sau cu 9% mai mult decât cifrele înregistrate anul trecut.

Președintele Igor Dodon „s-a folosit” imediat de aceste informații. Încă luni dimineață, la 29 iunie, el a anunțat despre creșterea încasărilor la buget și a declarat că acest lucru demonstrează restabilirea economiei în Moldova.

Pe pagina sa de Facebook, el a scris despre subiectele pe care le-a discutat cu președintele parlamentului Zinaida Greceanîi și premierul Ion Chicu: „Al patrulea subiect este situația economică din țară și, mai întâi de toate, veniturile la buget care au constituit luna aceasta cu 270 milioane de lei mai mult decât în luna iunie 2019. Acest lucru ne permite să revenim la realizarea proiectelor sociale și de infrastructură, inclusiv reabilitarea drumurior, sistemele de apeduct și de canalizare, susținerea sectorului agricol, a businessului mic și mijlociu, a parcurilor industriale…”.

Menționăm că timp de aproape o jumătate de an, încasările la buget au însumat 17,26 miliarde de lei, ceea ce este cu 4,2% mai puțin decât anul trecut și cu 5% mai puțin decât era planificat.

Săptămâna trecută, șeful statului a mai vorbit despre începutul restabilirii economiei, operând cu date despre exporturi. „Practic, am revenit. Am început să atingem nivelul de anul trecut. Același lucru se referă și la buget. Iar acum imaginați-vă că noi sistăm totul și instituim carantină. Va fi mai bine? Nu cred”, a spus șeful statului în unul dintre discursurile sale.

„În ultimele zile, de la începutul lunii iunie, ajungem treptat la datele obținute anul trecut. Moldova este în recesiune, dar există progrese”, a subliniat el, răspunzând la întrebarea NM cu privire la situația din economie.

Potrivit afirmațiilor președintelui, ritmurile de reducere a exporturilor în țările UE într-adevăr s-au micșorat. „Astfel, dacă la sfârșitul lunii mai, diminuarea exporturilor a constituit 33% comparativ cu luna mai 2019, în primele 18 zile ale lunii iunie, această cifră a fost de doar 2%”, a menționat Dodon, precizând că deține date mai noi decât cele publicate de Biroul Național de Statistică.

De menționat că ultimele date statistice despre export, cele din luna aprilie, denotă reducerea considerabilă a acestora. Conform datelor BNS, exporturile de mărfuri din luna aprilie s-au diminuat cu 30,5% comparativ cu luna aprilie 2019, constituind 149,8 milioane de dolari. La fel, este cu 28,7% mai puțin decât în luna martie 2020 (Biroul Național de Statistică încă nu a prezentat datele pentru luna mai).

Dacă e să analizăm volumele exporturilor pentru primele patru luni ale acestui an, scăderea nu este atât de semnificativă – minus 13% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. Diminuarea exporturilor a fost influențată cel mai mult de reducerea reexporturilor – cu 35,3%. Exporturile nete au scăzut în perioada ianuarie-aprilie cu 2,7%.

Experții sunt siguri că în realitate, economia a fost grav afectată, recesiunea economică se aprofundează, iar președintele manipulează cu cifrele în mod conjunctural.

„Manipularea comparațiilor cu aceeași lună a anului trecut, pe care și-a permis-o președintele, este inacceptabilă, pentru că angajamentele bugetului pentru anul 2020 nu coincid cu cele pentru anul 2019 în ce privește încasările, cheltuielile, inclusiv pentru luna iunie. De asemenea, termenele plăților și declarațiilor pentru martie, aprilie și mai au fost amânate pentru trei luni, din cauza epidemiei, deci, pentru sfârșitul lunii iunie. Și aceste încasări sunt din contul lunilor anterioare, când populația și agenții economici au beneficiat de o oarecare relaxare fiscală până în luna iunie”, a menționat pentru NM Veaceslav Negruța, fostul ministru al finanțelor.

Expertul a adăugat că în această primăvară, ca niciodată, locuitorii Moldovei au cumpărat legume și fructe din supermarketuri. „De obicei, ei făceau acest lucru în piețe, iar piețele au fost închise. Supermarketurile plătesc impozite, iar pentru cumpărăturile efectuate în lunile anterioare, plățile impozitelor ajung în buget în luna iunie. Însă în luna iunie, a fost permisă relaxarea piețelor, iar acolo, din câte se știe, impozitele sunt mai mici sau lipsesc complet și rezultatele se vor vedea deja în lunile iulie-august”, a subliniat Negruța.

În opinia sa, „manipularea datelor în mod conjuncturist este exact ceea ce nu ar trebui să-și permită nicio guvernare în condiții de criză”. „În primul rând, asta sustrage de la diagnosticarea reală și luarea măsurilor adecvate, iar în al doilea rând, creează pentru aceiași manipulatori spațiu pentru următoarele explicații, de ce încasările din iulie-august au scăzut brusc și iarăși a apărut riscul neachitării pensiilor, salariilor etc.”, a concluzionat expertul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moțiunea simplă împotriva ministrului energiei, Dorin Junghietu, a picat. Dezbaterile au durat mai bine de 6 ore

Moțiunea simplă împotriva ministrului energiei, Dorin Junghietu, a picat. Doar 38 de deputați au votat în favoarea demiterii ministrului. Moțiunea de cenzură a fost înaintată la ședința Parlamentului din 19 februarie de către 42 de deputați din opoziție, nemulțumiți de starea lucrurilor în domeniul energetic, inclusiv de tarifele mari la gaz și facturi.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a ieșit la raport în fața deputaților pe 19 februarie, după ce opoziția a înaintat o moțiune simplă împotriva politicilor din domeniu. Oficialul a spus că Moldova se confruntă cu „succesiune de crize”, amplificate de bombardamentele rusești asupra infrastructurii ucrainene, cu „consecințe directe asupra Republicii Moldova”. Ministerul insistă pe cele trei mari proiecte de infrastructură de interconectare cu România, pentru a evita situații de black-out.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus că energia, în special gazul, a fost folosită și ca instrument politic. El a menționat că gazele naturale reprezintă doar aproximativ 16% din consumul final de energie al Moldovei, dar unele percepții de criză sunt amplificate pentru a crea panică și nemulțumire în rândul oamenilor.

„Se încearcă deliberat crearea unei percepții de catastrofă generalizată pentru a genera panică și nemulțumire socială. Aceste riscuri au fost agravate semnificativ de bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Aceste atacuri nu afectează doar Ucraina. Ele au consecințe directe asupra securității energetice a Republicii Moldova și asupra stabilității în întreaga regiune”, potrivit lui Junghietu.

Ministrul Energiei a amintit despre back-outul parțial din 31 ianuarie 2026 din cauza pierderii unor conexiuni pe liniile electrice din Ucraina. Sistemul de protecție s-a declanșat și a oprit alimentarea cu energie, iar frecvența în rețeaua națională a scăzut până la 48 Hz. Oficialul a explicat că nu a fost o defecțiune internă, ci efectul războiului din Ucraina.

„Acest episod a demonstrat fără echivoc cât de importante sunt interconecțiunile cu România și de ce insistăm pe proiectele strategice, cum ar fi linia Bălți-Suceava, Strășeni-Gutinaș și, bineînțeles, Vulcănești-Chișinău”, a menționat el.

Pe tema gazelor, ministrul Junghietu a numit „manipulări deliberate” despre speculațiile la tema tarifelor și facturilor. Majoritatea consumatorilor aleg să rămână la furnizorii care aplică tarife reglementate, ceea ce arată că tarifele actuale sunt corecte, după cum a mai explicat Junghietu. Diferențele dintre costul real de import al gazului și cel aplicat în tarif, numite devieri, sunt întotdeauna compensate prin ajustări viitoare ale prețului pentru consumatori.

„Astăzi, tariful la gaze naturale este cu aproximativ 2,15 lei mai mic decât cel anterior, aprobat încă în noiembrie 2024. Energocomul a acumulat devieri pozitive în anii 2025-2026, iar acestea se întorc consumatorilor prin prețuri mai mici. Doar pentru acest sezon rece, aproape 400 de milioane de lei au fost economisiți pentru familiile din Republica Moldova și pentru întreprinderi. Acest lucru demonstrează că strategia de achiziție a gazelor s-a dovedit a fi una eficientă”, a accentuat oficialul.

Opoziția: Să vă dați demisia de onoare

Deputatul partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, a declarat că moțiunea depusă de membrii opoziției nu are un caracter politic, ci reprezintă „o factură morală” pe care guvernarea trebuie să o achite pentru promisiunile încălcate în fața cetățenilor. Parlamentarul a subliniat povara financiară pe care o resimt oamenii atunci când achită facturile și a cerut demisia de onoare a ministrului Energiei, Dorin Junghietu.

„Haideți să stingem lumina aici în Parlament, să închidem toate afacerile, să stingem lumina în toate apartamentele, și o să vedeți că o zi întreagă Moldova va fi independentă energetic. Când ieșiți la tribună și vă dați mari specialiști în gaze, mai gândiți-vă la oameni. Și unica șansă demnă a dumneavoastră a fost astăzi să spuneți adevărul, să veniți cu cifre. Dar dumneavoastră asta n-ați făcut. Așa că îmi pare rău că ministerul dumneavoastră a devenit o fabrică de justificări și am să vă rog să vă dați demisia de onoare”, a afirmat Verșinin.

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, ținând Constituția țării în mână, a subliniat că statul este obligat să asigure un nivel de trai decent pentru toți cetățenii. El a criticat conducerea instituțiilor din domeniul energetic, care „pot da sfaturi despre independența energetică, având salarii de peste 100.000 de lei”.

„Dar întrebarea mea este pentru cei care astăzi au ieșit la tribună și ne-au convins că prețul de 30 de lei sau de 17 lei este mai bun decât un preț ieftin. Pentru că noi stăm astăzi în picioare, nu în genunchi sau pe burtă. Dar familiile falimentate, care nu-și pot plăti salariile și facturile… oamenii care au pensii de 2.000 de lei și facturi de 5.000 de lei și care se gândesc până în vară sau până în toamnă cum să le plătească, v-ați gândit la ei? Dar la economiile lor v-ați gândit?”, a spus Costiuc.

Unul dintre liderii blocului Alternativa și fost premier, Ion Chicu, a atras atenția asupra perioadelor de dependență energetică, menționând că acestea au început în anii ’90, când anumite datorii și scheme au fost create de actori privați și gestionate ulterior de guvernele anterioare, inclusiv prin cedarea controlului asupra Moldovagaz către Gazprom. El a amintit că proiecte precum gazoductul Iași-Ungheni și interconexiunea sudică Vulcănești–Chișinău au fost inițiate anterior și finalizate sau puse în funcțiune abia în 2019–2020.

Chicu a precizat că dependența energetică afectează întreaga economie, nu doar consumatorii casnici, incluzând industria alimentară, construcțiile și procesarea fructelor, care folosesc gaze naturale în producție.

„Cum poți afirma că nu ne pasă de gazele naturale? Pâinea se coace cu ajutorul gazelor, cărămida, toată industria, uscarea fructelor, pe ce funcționează? Pe soare? Pe voi? Pe gaze, oameni buni. De ce? Haideți să ne concentrăm pe viitor, la viziuni de viitor, să lăsăm politica. Și vă rog insistent pe miniștrii din cabinet, când vin aici, să se comporte ca demnitari de stat, să nu uite că parlamentul este ales de oameni, iar voi sunteți puși de partid”, a încheiat Chicu.

Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, a declarat în luarea sa de cuvânt de la tribuna Parlamentului că situația din sistemul energetic este una „foarte tensionată și instabilă”, cu facturi „exagerate” și „un black-out”. În acest context, parlamentarul a acuzat lipsa de reacție din partea instituțiilor responsabile din domeniul energetic.

„Astăzi, nu discutăm doar despre tarife, discutăm despre capacitatea Ministerului Energiei de a anticipa riscuri, de a coordona instituțiile din domeniu și de a proteja interesul public. Discutăm despre responsabilitatea politică. Nu vorbim despre un incident izolat, ci despre o succesiune de probleme care se leagă între ele. Aceleași reacții tardive, aceeași lipsă de asumare, iar în final, aceleași consecințe. Cetățeanul suportă costul”, a menționat acesta.

Deputatul PSRM, Bogdat Țîrdea, a atras atenția asupra prețului ridicat la gaz în Moldova comparativ cu țările vecine și a criticat politica energetică a autorităților, lipsa de transparență și modul în care sunt stabilite tarifele.

„Priviți la prețurile la gaze, echivalent în lei moldovenești: Moldova – 17 lei, Letonia – 15,90 lei, România – 12,50 lei, Armenia – 6,60 lei, Georgia – 3,50 lei, Belarus – 2,70 lei, Rusia – 1,80. De ce nu publicați prețurile de achiziție la gaze? Dacă totul e corect, totul e frumos, publicați-le”, a comentat Țîrdea.

PAS: Moldova timp de decenii a fost „paralizată strategic”

Deputatul PAS, Radu Marian, a declarat de la tribuna Parlamentului că situația energetică din Republica Moldova a fost, timp de decenii, „paralizată strategic”, iar dependența de o singură sursă de energie a pus țara într-o poziție vulnerabilă față de presiunile externe și de creșteri bruște de prețuri. Parlamentarul a explicat că discuțiile din ultimii ani s-au concentrat prea mult pe probleme imediate – tarife, crize temporare, facturi – fără a aborda viziunea pe termen lung pentru securitatea energetică a țării și accesul cetățenilor la prețuri rezonabile.

Guvernările de până acum au preferat să ne țină dependenți de o singură țeavă, de o singură sursă, de un singur furnizor care ne-a șantajat ori de câte ori a avut ocazia. Până în 2021 nu s-a bătut un cui pentru a ne lega electric de România sau de Europa. Nu s-a făcut nimic pentru ca soarele și vântul nostru să ne dea lumină în casă. Această inacțiune ne-a costat scump și ne-a ținut pe loc”, a menționat parlamentarul.

Radu Marian a a precizat că doar 25 % din populația țării se încălzește cu gaz, iar tema aceasta  fost principală „sursă de șantaj” a Kremlinului pentru Republica Moldova. 

„Rusia a vrut să creeze percepția că, fără gazele lor, noi vom eșua. Exact același lucru vor să-l transmită și politicienii controlați de Moscova, inclusiv în această sală. Și ce este interesant, că cei care azi aici, din opoziție, ne vorbesc nou despre securitate energetică, au fost cei care au cedat infrastructura de gaze către Federația Rusă, care au cedat infrastructura de kerosen la aeroport către Federația Rusă și, ce a spus și domnul ministru azi, erau gata să vândă, să cedeze activele strategice de energie către Gazprom”, a afirmat parlamentarul.

Deputatul PAS, Radu Marian, a precizat că obiectivul principal este reducerea dependenței Moldovei de sursele externe care pun în pericol securitatea țării și asigurarea unui preț rezonabil pentru cetățeni. El a explicat că planul pe termen lung se concentrează pe trei direcții: producerea de energie acasă, creșterea interconexiunilor cu vecinii și Europa, și dezvoltarea energiei regenerabile.

***
Moțiunea împotriva lui Dorin Junghietu este a doua depusă de opoziția parlamentară în această sesiune. Prima moțiune, îndreptată împotriva ministrei Agriculturii, a eșuat pe 5 februarie. Tot în aceeași zi, deputații au anunțat depunerea unei a treia moțiuni, de data aceasta împotriva ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi.

La ședința Parlamentului din 19 februarie, deputații au anunțat despre o a treia moțiune împtotriva ministrului Apărării Anatolie Nosatîi.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, o moțiune simplă poate fi inițiată de cel puțin 15 deputați și se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, dar nu mai puțin de 26 de voturi. Moțiunea simplă nu atrage automat demiterea unui ministru sau a Guvernului, ci reprezintă o poziție politică a Parlamentului față de activitatea unui ministru sau a unui domeniu de activitate și presupune, de regulă, prezentarea unui raport și desfășurarea unor dezbateri în plen.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: