Dodon Igor/Facebook

Dodon manipulează? E adevărat că economia Moldovei iese din criză?

Încasările la bugetul de stat al Moldovei în luna iunie s-au majorat. Pentru prima dată în cele trei luni și jumătate de carantină, diferența dintre veniturile din acest an și cele înregistrate anul trecut în economie a fost una pozitivă. Președintele Igor Dodon a anunțat imediat că economia moldovenească a început să se restabilească. Experții consideră că șeful statului „manipulează cu cifrele în mod conjunctural”, iar Moldova riscă o recesiune economică profundă.

În primele 29 de zile ale lunii iunie, încasările la bugetul Moldovei au au constituit 3,3 miliarde de lei, ceea ce este cu 2% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru este reflectat în raportul despre încasările zilnice la buget, accesibil pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Diferența pozitivă nu este chiar atât de mare – doar 63 milioane de lei. Însă deocamdată, acesta este cel mai bun rezultat înregistrat în cele trei luni și jumătate de carantină.

De menționat că în ajun, diferența a fost mult mai mare: se știau datele până la 28 iunie, care indicau faptul că aceasta constituie plus 270 milioane de lei, sau cu 9% mai mult decât cifrele înregistrate anul trecut.

Președintele Igor Dodon „s-a folosit” imediat de aceste informații. Încă luni dimineață, la 29 iunie, el a anunțat despre creșterea încasărilor la buget și a declarat că acest lucru demonstrează restabilirea economiei în Moldova.

Pe pagina sa de Facebook, el a scris despre subiectele pe care le-a discutat cu președintele parlamentului Zinaida Greceanîi și premierul Ion Chicu: „Al patrulea subiect este situația economică din țară și, mai întâi de toate, veniturile la buget care au constituit luna aceasta cu 270 milioane de lei mai mult decât în luna iunie 2019. Acest lucru ne permite să revenim la realizarea proiectelor sociale și de infrastructură, inclusiv reabilitarea drumurior, sistemele de apeduct și de canalizare, susținerea sectorului agricol, a businessului mic și mijlociu, a parcurilor industriale…”.

Menționăm că timp de aproape o jumătate de an, încasările la buget au însumat 17,26 miliarde de lei, ceea ce este cu 4,2% mai puțin decât anul trecut și cu 5% mai puțin decât era planificat.

Săptămâna trecută, șeful statului a mai vorbit despre începutul restabilirii economiei, operând cu date despre exporturi. „Practic, am revenit. Am început să atingem nivelul de anul trecut. Același lucru se referă și la buget. Iar acum imaginați-vă că noi sistăm totul și instituim carantină. Va fi mai bine? Nu cred”, a spus șeful statului în unul dintre discursurile sale.

„În ultimele zile, de la începutul lunii iunie, ajungem treptat la datele obținute anul trecut. Moldova este în recesiune, dar există progrese”, a subliniat el, răspunzând la întrebarea NM cu privire la situația din economie.

Potrivit afirmațiilor președintelui, ritmurile de reducere a exporturilor în țările UE într-adevăr s-au micșorat. „Astfel, dacă la sfârșitul lunii mai, diminuarea exporturilor a constituit 33% comparativ cu luna mai 2019, în primele 18 zile ale lunii iunie, această cifră a fost de doar 2%”, a menționat Dodon, precizând că deține date mai noi decât cele publicate de Biroul Național de Statistică.

De menționat că ultimele date statistice despre export, cele din luna aprilie, denotă reducerea considerabilă a acestora. Conform datelor BNS, exporturile de mărfuri din luna aprilie s-au diminuat cu 30,5% comparativ cu luna aprilie 2019, constituind 149,8 milioane de dolari. La fel, este cu 28,7% mai puțin decât în luna martie 2020 (Biroul Național de Statistică încă nu a prezentat datele pentru luna mai).

Dacă e să analizăm volumele exporturilor pentru primele patru luni ale acestui an, scăderea nu este atât de semnificativă – minus 13% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. Diminuarea exporturilor a fost influențată cel mai mult de reducerea reexporturilor – cu 35,3%. Exporturile nete au scăzut în perioada ianuarie-aprilie cu 2,7%.

Experții sunt siguri că în realitate, economia a fost grav afectată, recesiunea economică se aprofundează, iar președintele manipulează cu cifrele în mod conjunctural.

„Manipularea comparațiilor cu aceeași lună a anului trecut, pe care și-a permis-o președintele, este inacceptabilă, pentru că angajamentele bugetului pentru anul 2020 nu coincid cu cele pentru anul 2019 în ce privește încasările, cheltuielile, inclusiv pentru luna iunie. De asemenea, termenele plăților și declarațiilor pentru martie, aprilie și mai au fost amânate pentru trei luni, din cauza epidemiei, deci, pentru sfârșitul lunii iunie. Și aceste încasări sunt din contul lunilor anterioare, când populația și agenții economici au beneficiat de o oarecare relaxare fiscală până în luna iunie”, a menționat pentru NM Veaceslav Negruța, fostul ministru al finanțelor.

Expertul a adăugat că în această primăvară, ca niciodată, locuitorii Moldovei au cumpărat legume și fructe din supermarketuri. „De obicei, ei făceau acest lucru în piețe, iar piețele au fost închise. Supermarketurile plătesc impozite, iar pentru cumpărăturile efectuate în lunile anterioare, plățile impozitelor ajung în buget în luna iunie. Însă în luna iunie, a fost permisă relaxarea piețelor, iar acolo, din câte se știe, impozitele sunt mai mici sau lipsesc complet și rezultatele se vor vedea deja în lunile iulie-august”, a subliniat Negruța.

În opinia sa, „manipularea datelor în mod conjuncturist este exact ceea ce nu ar trebui să-și permită nicio guvernare în condiții de criză”. „În primul rând, asta sustrage de la diagnosticarea reală și luarea măsurilor adecvate, iar în al doilea rând, creează pentru aceiași manipulatori spațiu pentru următoarele explicații, de ce încasările din iulie-august au scăzut brusc și iarăși a apărut riscul neachitării pensiilor, salariilor etc.”, a concluzionat expertul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: