Susține NM

Dodon, nostalgic după Piața Roșie: „Militarii noștri vor participa cu siguranță, și nu o singură dată, la Parada Victoriei”

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a lansat critici la adresa actualei guvernări, acuzând-o că ignoră intenționat ziua de 9 mai. Într-o declarație publică, Dodon a amintit participarea contingentului moldovean la parada de la Moscova din 2020, organizată cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei.

„Acum 5 ani, 75 de militari din Compania de Gardă de Onoare a Armatei Naționale au defilat pe Piața Roșie, alături de militari din alte țări, demonstrând unitatea statelor fostei URSS în lupta contra fascismului. A fost un moment de mândrie pentru toți moldovenii”, a declarat fostul președinte.

Dodon susține că actuala conducere „nu se simte parte a acestei victorii” și ar încerca să impună percepția că 9 Mai ar fi o zi de doliu, nu de sărbătoare. „Vor să le spună copiilor și nepoților noștri că suntem învinși. Dar nu le va reuși! Poporul Moldovei își cunoaște eroii și îi onorează”, a subliniat liderul socialiștilor.

El a declarat că socialiștii vor restabili statutul oficial al Zilei Victoriei, iar militarii moldoveni vor defila din nou, „și nu o singură dată”, pe Piața Roșie din Moscova.

Conducerea nu a comentat, deocamdată, declarațiile lui Igor Dodon.

Peste 20 de lideri mondiali, inclusiv Xi Jinping, președintele Chinei, și președintele brazilian Lula da Silva, sunt așteptați să participe la comemorările de Ziua Victoriei care au loc la Moscova pe 9 mai, a declarat marți Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al Kremlinului, relateză Reuters.

Președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić a ajuns marți seara la Moscova, după ce survolul avionului său a fost interzis în Letonia și Lituania. Aeronava a zburat prin Azerbaidjan, unde a fost nevoită să facă o escală din cauza unui atac cu drone asupra Federației Ruse.

Premierul slovac Robert Fico, precum și liderul sârb bosniac Milorad Dodik și-au anunțat la rândul lor intenția de a participa. De asemenea, este așteptat și prim-ministrul armean Nikol Pașinian.

Era așteptat la paradă și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care a anunțat că nu va veni la Moscova, menționând că trebuie să participe la evenimente interne dedicate lui Heydar Aliyev.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

ONU acuză Rusia de crime de război în Herson: 146 de civili uciși în atacurile cu drone

Tiraspolul rămâne fără bani? Va achita indemnizațiile de concediu pentru profesori treptat, în tranșe

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ONU acuză Rusia de crime de război în Herson: 146 de civili uciși în atacurile cu drone

Forțele armate ruse au comis „în mod sistematic crime de război” prin utilizarea dronelor împotriva civililor din regiunea Herson, se arată într-un nou raport al Comisiei Internaționale Independente de Anchetă a Națiunilor Unite privind Ucraina, citat de The Moscow Times.

Potrivit documentului, începând cu iulie 2024, trupele ruse, aflate pe malul stâng ocupat al Niprului, au atacat aproape zilnic zonele locuite de pe malul drept, aflate sub control ucrainean. Până în martie 2025, în districtele Herson și Beryslav au fost uciși cel puțin 146 de civili, iar alți 1.405 au fost răniți.

Comisia ONU a analizat peste 300 de înregistrări video și fotografii, aproximativ 600 de postări de pe canale de Telegram și a intervievat 91 de persoane din zonele afectate de atacuri. Experții au concluzionat că atacurile cu drone asupra civililor reprezintă „o strategie deliberată de teroare, care încalcă dreptul internațional umanitar”.

De exemplu, în toamna anului trecut, în contextul intensificării atacurilor cu drone, pe Telegram a apărut un mesaj adresat locuitorilor din Herson: „Până nu cade frunza, plecați din oraș, sinucigașilor.”

Un medic senior dintr-un spital din Herson, intervievat de comisie, a declarat că soldații ruși „vânează civili care merg la muncă sau își plimbă câinii.” „Aruncă explozibili din drone ca și cum ar fi un joc video”, a spus acesta.

Știri similare

Tiraspolul rămâne fără bani? Va achita indemnizațiile de concediu pentru profesori treptat, în tranșe

Cadrele didactice din regiunea transnistreană își vor primi indemnizațiile de concediu din vara anului 2025 în două tranșe egale. Decizia este justificată prin lipsa de fonduri în așa-zisul buget al regiunii, ca urmare a consecințelor crizei energetice, declanșată de refuzul Rusiei de a livra gaze naturale conform prevederilor contractuale.

Modificările care permit plata eșalonată a fost adoptate astăzi de așa-zisul Soviet Suprem al regiunii, în două lecturi, în cadrul unei „ședințe extraordinare”. Proiectul a fost propus de liderul de facto la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, scrie televiziunea TCB din regiunea transnistreană.

Alexandr Korșunov, șeful așa-zisului Soviet Suprem, a declarat că această soluție este necesară în contextul resurselor financiare limitate. Astfel, între 23 mai și 31 august, profesorii din regiune își vor primi concediul de odihnă achitat în două etape.

Amintim că Federația Rusă a refuzat să mai furnizeze gaze naturale în Republica Moldova, destinate regiunii transnistrene, de la 1 ianuarie, deși contractul prin care și-a asumat să o facă este în vigoare. Decizia Moscovei a declanșat o criză în stânga Nistrului, dar s-a răsfrâns și asupra malului drept.

În februarie, Chișinăul a permis tranzitul de gaze către regiunea transnistreană, în baza unui contract între Moldovagaz și un trader european, cu plata în avans. Recent, președinta Maia Sandu a recunoscut că gazele care ajung astăzi în regiune sunt achitate de Federația Rusă, dar a precizat că autoritățile nu deține informații despre cum sunt plătite livrările: „Rusia achită. Știm că Rusia. Nu știm detalii, pentru că nimeni nu ni le prezintă”.

Președinta a mai precizat că soluționarea problemelor economice din regiune este practic imposibilă, atâta timp cât Rusia își menține ilegal pe teritoriul din stânga Nistrului trupele militare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

MAE propune noi ambasadori în Turcia și SUA: solicitarea – în Parlament. Numele rămân secrete

Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului urmează să examineze, în ședința de joi, 30 mai, candidaturile propuse de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru funcțiile de ambasador al Republicii Moldova în Turcia și în Statele Unite ale Americii (SUA). Ședința este programată pentru ora 09:00. Deocamdată, numele candidaților nu au fost publicate în proiectul ordinii de zi.

Precizăm că, în cursul zilei de azi, pe unele canale de Telegram au apărut informații potrivit cărora Oleg Serebrian ar urma să plece din funcția de vicepremier pentru reintegrare pentru a fi numit ambasador în Turcia. De asemenea, potrivit acelorași surse, Vladislav Kulminski, fost vicepremier pentru reintegrare, ar urma să fie numit ambasador în SUA.

NewsMaker a solicitat reacții din partea celor vizați. Nici Ina Coșeru, președinta Comisiei parlamentare de profil, și nici Vladislav Kulminski nu au confirmat, dar nici nu au infirmat aceste informații. Contactat, Oleg Serebrian nu a răspuns apelurilor telefonice.

Nici Ministerul de Externe nu a confirmat identitatea candidaților, dar a oferit detalii despre procedura legală de numire. Potrivit instituției, propunerile pentru funcția de ambasador sunt formulate de MAE, analizate în Comisia parlamentară de profil, iar decizia finală este luată prin decret prezidențial.

„Toți candidații sunt evaluați în mod corect, pe bază de merit și experiență. MAE reiterează angajamentul său față de transparență și respectarea procedurilor legale. În acest context, este esențial ca întregul proces să se desfășoare fără influențe și fără concluzii pripite, pentru a proteja integritatea instituțională și încrederea publică”, a precizat instituția.

Reprezentanții ministerului au precizat că vor reveni cu detalii și informații la subiect în momentul în care va avea loc examinarea și aprobarea avizelor în cadrul Comisiei politică externă și integrare europeană a Parlamentului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Votul prin corespondență extins pentru diaspora: țările adăugate pe listă

Lista țărilor în care va fi implementat votul prin corespondență a fost extinsă. Noile state incluse sunt  Japonia, Australia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă.

Un proiect de lege care are drept scop prevenirea erorilor procedurale, precum și îmbunătățirea transparenței și securității procesului electoral a fost votat în a doua lectură de Parlament.

La fel, în cadrul ședinței plenare de astăzi, a fost adoptat un proiect de lege care are drept scop îmbunătățirea legislației în domeniul electoral și al activității partidelor politice. 

Potrivit unui comunicat al Legislativului, inițiativa legislativă se bazează pe recomandările misiunilor naționale și internaționale de observare a alegerilor și pe concluziile Curții Constituționale, care, după examinarea rezultatelor ultimelor alegeri, au scos în evidență o serie de deficiențe a cadrului normativ în vigoare.

De menționat că, la alegerile din 2024 cetățenii moldoveni din Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda au avut posibilitatea să voteze prin corespondență, după ce Parlamentul a adoptat o inițiativă legislativă care a permis acest lucru.  

Știri similare

Presa: Șor, condamnat în Moldova, a devenit coproprietar al unui centru de afaceri din Moscova

Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova, a devenit coproprietar al unui complex de birouri din Moscova, scrie ziarul rus Vedomosti.

Conform publicației, compania A7, al cărei coproprietar este Ilan Șor, a cumpărat de la banca rusă Promsviazbank un centru de afaceri cu o suprafață de 26,7 mii de metri pătrați și o clădire de showroom auto (7,1 mii de metri pătrați), situate în partea de vest a Moscovei. Conform extrasului din registrul imobiliar rus, a menționat sursa, tranzacția a fost încheiată pe 28 aprilie. Suma nu a fost făcută publică.

***

Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Unele investigații jurnalistice au arătat că Șor, care este și cetățean israelian, s-a stabilit în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul, iar de atunci se află în Federația Rusă. În mai 2024, acesta anunța că a obținut cetățenia Rusiei. 

În luna mai curent, ministra Afacerilor Interne Daniella Misail-Nichitin a declarat că Moscova nu reacționează la cererea Chișinăului de extrădare a lui Ilan Șor.

Amintim că în aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”. Pe 13 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send