PSRM

Dodon nu va candida la alegerile prezidențiale? Socialistul: „Am fost deja președinte”

Secretarul general al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a declarat că „la această etapă” nu ia în calcul o eventuală participare la următoarele alegeri prezidențiale, care se vor desfășura în 2024. Precizarea a fost făcută de politician pe 19 decembrie, după Congresul Extraordinar al PSRM. Dodon a spus că formațiunea pe care o conduce este gata să discute cu alte partide în privința desemnării unui candidat comun pentru scrutinul prezidențial. 

În cadrul unor declarații de presă, după Congresul Extraordinar al PSRM, Igor Dodon a fost întrebat dacă va candida anul viitor pentru funcția de președinte al țării.

Eu am fost președinte de țară. La această etapă nu iau în calcul varianta de participare la alegeri prezidențiale. Dacă cineva cineva vrea să găsim limbă comună pentru desemnarea unui candidat unic – eu sunt gata pentru discuții. (…) Socialiștii, noi suntem gată să discută. Scopul numărul unu este ca Maia Sandu să fie înlăturată din funcția de președinte al țării. (…) Noi le oferim tuturor posibilitatea să găsim limbă comună pentru a merge împreună și a o da jos pe Maia Sandu”, a spus politicianul.

La congresul PSRM, cei 188 de participanți au decis să fie modificat statutul formațiunii și să fie reintrodusă funcția de președinte al partidului. Dodon a precizat că președintele PSRM va fi ales după ce noua cartă a partidului va fi înregistrată oficial.

A fost aprobat noul program politic, care trebuie încă redactat și în câteva sâptămâni va fi publicat. Râmân prioritari pilonii de bază ideologici, care sunt statalitatea, neutralitatea, tradițiile noastre moldovenești, limba moldovenească, istoria Moldovei. Dar, în același timp, unul din punctele importante care au fost aprobate astăzi este faptul că orice integrare externă, în est sau în vest, poate avea loc doar în baza unui referendum național cu participarea cetățenilor Republicii Moldova, împreună cu regiunea transnistreană, cu statutul de țară neutră, cu păstrarea tradițiilor noastre strămoșești și cu luare în calcul a drepturilor etniilor care locuiesc în Moldova. Știți că limba rusă era limba de comunicare interetnică”, a adăugat el.

***

Precizăm că, la sfârșitul lunii noiembrie, în cadrul unei emisiuni televizate, Igor Dodon nu a exclus faptul că ar putea candida la următoarele alegeri prezidențiale. Atunci, Dodon a declarat că ar fi o „cea mai mare greșeală strategică” ca partidele de opoziție să înainteze un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: