Dodon răspunde la acuzațiile lui Krasnoselski: „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral”

Președintele Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, respinge acuzațiile liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, precum că el ar fi afectat funcționarea formatului de negocieri „5+2”, atunci când era șeful statului. Socialistul a declarat că, în perioada în care s-a aflat în fruntea țării, dialogul și întâlnirile între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au fost consistente. Totodată, politicianul a menționat că sprijină revitalizarea acestui format de negocieri. Afirmațiile au fost făcute într-un comentariu pentru NM, care a fost transmis prin intermediul purtătoarei de cuvânt PSRM, Carmena Sterpu.

Formatul „5+2” este singurul format recunoscut internațional care, timp de decenii, a menținut reglementarea transnistreană în cadrul politico-diplomatic și nu a permis situației să alunece spre o escaladare periculoasă. Am susținut întotdeauna acest format — atât în perioada președinției mele, cât și astăzi, aflându-mă în opoziție — și sunt convins că el nu trebuie doar evocat, ci reanimat pe deplin: readus la o activitate regulată, la discutarea substanțială a tuturor parametrilor reglementării și la adoptarea unor decizii concrete care să îmbunătățească real viața oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a declarat Igor Dodon.

Politicianul a spus că mutarea procesului de negocieri în planul acuzațiilor reciproce este „neconstructivă”. „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral. Întâlnirile nu aveau loc din motive formale, ci pentru a avansa acorduri practice. Negociatorii și grupurile de profil au lucrat activ, au fost menținute contacte cu participarea mediatorilor și observatorilor, iar canalul politic direct a fost păstrat, inclusiv prin întâlniri la nivel de lideri. Tocmai o asemenea densitate și regularitate a contactelor permite menținerea situației sub control chiar și atunci când pozițiile părților diferă”, a adăugat el.

Liderul PSRM a menționat că, în prezent, dialogul dintre Chișinău și Tiraspol este „practic absent”, subliniind că formațiunea sa pledează pentru restabilirea consultărilor regulate între reprezentanții celor două părți și pregătirea unei discuții privind parametrii reglementării politice „în cadrul formatului „5+2””.

Sunt convins: dacă formatul „5+2” nu va fi revitalizat, vor pierde toți — și Chișinăul, și Tiraspolul, și, mai presus de toate, cetățenii noștri. Republica Moldova trebuie să aibă o strategie reală și bine gândită de reintegrare, elaborată în primul rând aici, la Chișinău”, a conchis socialistul.

Amintim că, pe 10 februarie, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că Igor Dodon a fost cel care „a stricat” formatul de negocieri „5+2”, în perioada când era președintele Republicii Moldova. El și-a argumentat poziția menționând că reprezentatul politic al lui Dodon „a refuzat” să semneze documentul final al rundei de negocieri din cadrul „5+2” de la Bratislava, din 2019.

Potrivit Jurnal TV, reuniunea respectivă a fost suspendată fără semnarea documentului final, iar Chișinăul declara că problema a constat în stabilirea priorităților pe termen scurt.

Formatul „5+2” este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană și Statele Unite – ca „observatori”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Comisie de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Propunerea unui deputat PAS: membri – și jurnaliști de investigație

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău, a anunțat că va propune crearea unei comisii de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Potrivit deputatului, membrii comisiei ar trebui să fie nu doar deputați, ci și jurnaliști de investigație, precum și delegați ai Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Serviciului Fiscal de Stat. Plîngău a menționat că inițiativa sa, pe care o va propune pe 2 iulie, a fost susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.

Plîngău a declarat că, în timpul unei discuții cu președintele Parlamentului, a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pe activitatea întreprinderilor de stat.

„După mine, trebuie de lucrat pe trei dimensiuni: angajări, profitabilitatea acestora și situația întreprinderilor aflate în procedura de insolvabilitate. Membri ai Comisiei să fie nu doar deputați din toate fracțiunile, dar și jurnaliști de investigație, cât și delegați de la CNA și FISC. Domnul Grosu a susținut inițiativa. (…) Trebuie să facem curat în întreprinderi, iar curățenia să fie maxim de transparentă”, a comunicat Plîngău pe o rețea de socializare, adăugând că va propune crearea comisiei în ședința plenară din 2 iulie.

***

Amintim că, pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a solicitat verificarea tuturor întreprinderilor de stat pentru a se stabili modul în care sunt utilizați banii publici. De asemenea, a îndemnat Serviciul Fiscal de Stat și CNA să verifice legalitatea acțiunilor, „indiferent de partid, rudenie sau alte legături”, precizând că orice sumă obținută abuziv trebuie returnată statului. Detalii AICI.

Solicitarea a venit după ce întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal în ultimele zile. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI

Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la întreprindere fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată în iunie 2025 și ar fi fost plătită cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI

Pe 30 iunie, în spațiul public au apărut critici privind remunerarea secretarei de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, de peste 2 milioane de lei pentru activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz. În reacție, Novac a declarat că nivelul plăților nu este stabilit de ea și că a fost aprobat încă din 2014, iar încercările de reducere au fost blocate de Gazprom, acționarul majoritar. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: