facebook.com/dodon.igor

„Dacă ne amintim istoria”. Krasnoselski dă vina pe Dodon pentru eșecul formatului „5+2″

(UPDATE 18:07) Președintele Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, respinge acuzațiile lui Krasnoselski. Socialistul a declarat că, în perioada în care s-a aflat în fruntea țării, dialogul și întâlnirile între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au fost consistente. Totodată, politicianul a menționat că sprijină revitalizarea acestui format de negocieri. Afirmațiile au fost făcute într-un comentariu pentru NM, care a fost transmis prin intermediul purtătoarei de cuvânt PSRM, Carmena Sterpu.

Știre inițială

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus că fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost cel care „a stricat” formatul „5+2”. Declarația a fost făcută pe 10 februarie, în timpul unei ședințe la Tiraspol. NewsMaker a solicitat o reacție de la reprezentanții PSRM, al cărui lider este Igor Dodon.

„Astăzi, formatul „5+2” nu funcționează. Dar de când nu mai funcționează? Este foarte important să înțelegem. Cine, ca să spunem așa, a stricat acest format „5+2”? Acest lucru l-a făcut domnul Dodon, pe când era președinte al Moldovei”, a spus Krasnoselski.

Krasnoselski a adăugat că, în octombrie 2019, „reprezentantul său politic a refuzat să semneze documentul final al „Ședinței Permanente…” în formatul „5+2” de la Bratislava”.

„Și, după o lună, a refuzat să semneze și la München, atunci când i s-a oferit această posibilitate. Ce scop urmăreau Dodon și echipa sa în 2019? A urmat apoi anul 2020. Procesul nu a fost reluat. Apoi s-a schimbat președintele. (…) Și până la războiul dintre Rusia și Ucraina mai erau încă doi ani. Totuși, procesul de negocieri nu a început. De aceea, când acum se spune că formatul „5+2” este imposibil de reunit exact din cauza acțiunilor militare din Ucraina… Da, bineînțeles, există un anumit factor obiectiv, dar, dacă ne amintim istoria, acesta devine și subiectiv, pentru că timp de 2-3 ani a existat posibilitatea de a face acest lucru înainte de începerea acțiunilor militare”, a adăugat Krasnoselski.

Potrivit liderului de facto al regiunii transnistrene, acest lucru vorbește „despre refuzul de a se așeza la masa negocierilor”. „De ce refuz? Da, probabil, cineva înțelege ceea ce am spus mai devreme: despre popoare diferite, despre valori diferite, despre eroi diferiți. Probabil, despre imposibilitatea de a ajunge la un acord normal. În mod firesc, în lipsa unui proces de negocieri, observăm presiune: presiune asupra economiei, presiune asupra situației politice, presiune asupra cetățenilor noștri, oriunde, asupra cetățenilor din Transnistria”, a adăugat acesta.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții PSRM, al cărui lider este Igor Dodon. Deocamdată nu avem un răspuns.

***

Formatul „5+2” este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană și Statele Unite – ca „observatori”.

Runda de negocieri în formatul 5+2, care s-a desfășurat la Bratislava, a fost suspendată fără semnarea documentului final, a relatat Jurnal TV. Potrivit sursei citate, Chișinăul declara că problema a constat în stabilirea priorităților pe termen scurt.

În septembrie 2020, Igor Dodon, atunci președinte al țării, sublinia la Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite „importanța unei abordări constructive din partea tuturor actorilor angajați în cunoscutul format „5+2” și mandatat să identifice soluția finală a conflictului în cauză”. Totodată, el spunea că se va depune „eforturi necesare pentru ca un prim proiect al Parametrilor de bază și al principiilor modelului final de soluționare să fie elaborat rapid și transmis în prima jumătate a anului următor tuturor participanților la formatul „5+2” și părților interesate pentru a fi discutat” și pentru a „găsi numitorul comun pentru o soluție a conflictului”. Menționăm că Igor Dodon a fost președinte al Republicii Moldova în perioada 23 decembrie 2016 – 24 decembrie 2020.

În aprilie 2022, președinta Maia Sandu nu excludea că formatul „5+2” ar putea fi modificat, din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina. În iunie 2023, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a declarat că formatul 5+2 nu este eficient, fiind nevoie de o misiune internațională. În ianuarie 2024, Oleg Serebrian, atunci vicepremier pentru Reintegrare, a declarat că „practic din 2019 acest format este pus pe pauză”. „Întâi COVID-ul, apoi începutul războiului din Ucraina l-a înghețat definitiv. Până la încheierea războiului din Ucraina nu putem vorbi despre dezghețarea lui”, declara Serebrian la Radio Moldova. Premierul Alexandru Munteanu a declarat pe 31 octombrie 2025, în ziua în care urma să prezinte deputaților programul său de guvernare, că „s-a creat o nouă situație și va trebui să ne regândim la toate formatele existente până acum”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: