facebook.com/dodon.igor

„Dacă ne amintim istoria”. Krasnoselski dă vina pe Dodon pentru eșecul formatului „5+2″

(UPDATE 18:07) Președintele Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, respinge acuzațiile lui Krasnoselski. Socialistul a declarat că, în perioada în care s-a aflat în fruntea țării, dialogul și întâlnirile între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au fost consistente. Totodată, politicianul a menționat că sprijină revitalizarea acestui format de negocieri. Afirmațiile au fost făcute într-un comentariu pentru NM, care a fost transmis prin intermediul purtătoarei de cuvânt PSRM, Carmena Sterpu.

Știre inițială

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus că fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost cel care „a stricat” formatul „5+2”. Declarația a fost făcută pe 10 februarie, în timpul unei ședințe la Tiraspol. NewsMaker a solicitat o reacție de la reprezentanții PSRM, al cărui lider este Igor Dodon.

„Astăzi, formatul „5+2” nu funcționează. Dar de când nu mai funcționează? Este foarte important să înțelegem. Cine, ca să spunem așa, a stricat acest format „5+2”? Acest lucru l-a făcut domnul Dodon, pe când era președinte al Moldovei”, a spus Krasnoselski.

Krasnoselski a adăugat că, în octombrie 2019, „reprezentantul său politic a refuzat să semneze documentul final al „Ședinței Permanente…” în formatul „5+2” de la Bratislava”.

„Și, după o lună, a refuzat să semneze și la München, atunci când i s-a oferit această posibilitate. Ce scop urmăreau Dodon și echipa sa în 2019? A urmat apoi anul 2020. Procesul nu a fost reluat. Apoi s-a schimbat președintele. (…) Și până la războiul dintre Rusia și Ucraina mai erau încă doi ani. Totuși, procesul de negocieri nu a început. De aceea, când acum se spune că formatul „5+2” este imposibil de reunit exact din cauza acțiunilor militare din Ucraina… Da, bineînțeles, există un anumit factor obiectiv, dar, dacă ne amintim istoria, acesta devine și subiectiv, pentru că timp de 2-3 ani a existat posibilitatea de a face acest lucru înainte de începerea acțiunilor militare”, a adăugat Krasnoselski.

Potrivit liderului de facto al regiunii transnistrene, acest lucru vorbește „despre refuzul de a se așeza la masa negocierilor”. „De ce refuz? Da, probabil, cineva înțelege ceea ce am spus mai devreme: despre popoare diferite, despre valori diferite, despre eroi diferiți. Probabil, despre imposibilitatea de a ajunge la un acord normal. În mod firesc, în lipsa unui proces de negocieri, observăm presiune: presiune asupra economiei, presiune asupra situației politice, presiune asupra cetățenilor noștri, oriunde, asupra cetățenilor din Transnistria”, a adăugat acesta.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții PSRM, al cărui lider este Igor Dodon. Deocamdată nu avem un răspuns.

***

Formatul „5+2” este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană și Statele Unite – ca „observatori”.

Runda de negocieri în formatul 5+2, care s-a desfășurat la Bratislava, a fost suspendată fără semnarea documentului final, a relatat Jurnal TV. Potrivit sursei citate, Chișinăul declara că problema a constat în stabilirea priorităților pe termen scurt.

În septembrie 2020, Igor Dodon, atunci președinte al țării, sublinia la Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite „importanța unei abordări constructive din partea tuturor actorilor angajați în cunoscutul format „5+2” și mandatat să identifice soluția finală a conflictului în cauză”. Totodată, el spunea că se va depune „eforturi necesare pentru ca un prim proiect al Parametrilor de bază și al principiilor modelului final de soluționare să fie elaborat rapid și transmis în prima jumătate a anului următor tuturor participanților la formatul „5+2” și părților interesate pentru a fi discutat” și pentru a „găsi numitorul comun pentru o soluție a conflictului”. Menționăm că Igor Dodon a fost președinte al Republicii Moldova în perioada 23 decembrie 2016 – 24 decembrie 2020.

În aprilie 2022, președinta Maia Sandu nu excludea că formatul „5+2” ar putea fi modificat, din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina. În iunie 2023, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a declarat că formatul 5+2 nu este eficient, fiind nevoie de o misiune internațională. În ianuarie 2024, Oleg Serebrian, atunci vicepremier pentru Reintegrare, a declarat că „practic din 2019 acest format este pus pe pauză”. „Întâi COVID-ul, apoi începutul războiului din Ucraina l-a înghețat definitiv. Până la încheierea războiului din Ucraina nu putem vorbi despre dezghețarea lui”, declara Serebrian la Radio Moldova. Premierul Alexandru Munteanu a declarat pe 31 octombrie 2025, în ziua în care urma să prezinte deputaților programul său de guvernare, că „s-a creat o nouă situație și va trebui să ne regândim la toate formatele existente până acum”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Unde sunt cele mai mici salarii din Moldova? Trei raioane, cu lefuri de circa 11 mii de lei

Câștigul salarial mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15 594 lei în anul 2025, în creștere cu 11,5% față de anul precedent. Asta arată datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). În termeni reali, după ajustarea cu inflația, salariul mediu a crescut cu 3,4%.

Potrivit BNS, salariul mediu lunar net a constituit 13 226 lei, cu 11,6% mai mult decât în 2024, iar costul mediu lunar al forței de muncă pentru un angajat a urcat la 19 356 lei, în creștere cu 11,4%.

Cele mai mari salarii medii au fost înregistrate în sectorul informațiilor și comunicațiilor, unde un angajat a câștigat, în medie, 39 378 lei pe lună, de 2,5 ori peste media națională. Acest sector este urmat de activitățile financiare și de asigurări, cu un salariu mediu de 27 681 lei, și de producția și furnizarea de energie electrică și termică, unde salariul mediu a fost de 23 954 lei.

La polul opus, cele mai mici salarii s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și pescuit, unde câștigul salarial mediu a fost de 10 168 lei. Salarii apropiate au fost raportate și în domeniul cazării și alimentației publice – 10 288 lei, precum și în sectorul artelor, recreerii și agrementului – 11 405 lei.

Datele statistice arată că bărbații au câștigat, în medie, 16 975 de lei pe lună, cu 15,4% mai mult decât femeile, al căror salariu mediu a fost de 14 360 de lei. Cele mai mari diferențe salariale dintre femei și bărbați au fost înregistrate în domeniul informațiilor și comunicațiilor, precum și în activitățile financiare și de asigurări.

În profil teritorial, municipiul Chișinău a fost singura unitate administrativ-teritorială în care salariul mediu a depășit media națională. În capitală, salariul mediu lunar brut a ajuns la 18 707 lei, cu 20% peste media pe țară. Cele mai mici salarii au fost înregistrate în raioanele Briceni, unde salariul mediu a fost de 10 773 de lei, Nisporeni – 10 985 de lei și Rîșcani – 11 211 lei pe lună.

Totodată, numărul salariaților din Republica Moldova a continuat să crească. La sfârșitul anului 2025 erau înregistrați 763,2 mii de angajați, cu 22,3 mii mai mulți decât la finele anului precedent. Numărul mediu al salariaților a constituit 652,3 mii de persoane, în creștere cu 3,2% comparativ cu anul 2024.

Cele mai mari creșteri ale numărului de angajați au fost consemnate în construcții, în sectorul cazării și alimentației publice și în activitățile de servicii administrative și suport. În schimb, scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare, agricultură și în sectorul informațiilor și comunicațiilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: