facebook.com/dodon.igor

„Dacă ne amintim istoria”. Krasnoselski dă vina pe Dodon pentru eșecul formatului „5+2″

(UPDATE 18:07) Președintele Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, respinge acuzațiile lui Krasnoselski. Socialistul a declarat că, în perioada în care s-a aflat în fruntea țării, dialogul și întâlnirile între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au fost consistente. Totodată, politicianul a menționat că sprijină revitalizarea acestui format de negocieri. Afirmațiile au fost făcute într-un comentariu pentru NM, care a fost transmis prin intermediul purtătoarei de cuvânt PSRM, Carmena Sterpu.

Știre inițială

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus că fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost cel care „a stricat” formatul „5+2”. Declarația a fost făcută pe 10 februarie, în timpul unei ședințe la Tiraspol. NewsMaker a solicitat o reacție de la reprezentanții PSRM, al cărui lider este Igor Dodon.

„Astăzi, formatul „5+2” nu funcționează. Dar de când nu mai funcționează? Este foarte important să înțelegem. Cine, ca să spunem așa, a stricat acest format „5+2”? Acest lucru l-a făcut domnul Dodon, pe când era președinte al Moldovei”, a spus Krasnoselski.

Krasnoselski a adăugat că, în octombrie 2019, „reprezentantul său politic a refuzat să semneze documentul final al „Ședinței Permanente…” în formatul „5+2” de la Bratislava”.

„Și, după o lună, a refuzat să semneze și la München, atunci când i s-a oferit această posibilitate. Ce scop urmăreau Dodon și echipa sa în 2019? A urmat apoi anul 2020. Procesul nu a fost reluat. Apoi s-a schimbat președintele. (…) Și până la războiul dintre Rusia și Ucraina mai erau încă doi ani. Totuși, procesul de negocieri nu a început. De aceea, când acum se spune că formatul „5+2” este imposibil de reunit exact din cauza acțiunilor militare din Ucraina… Da, bineînțeles, există un anumit factor obiectiv, dar, dacă ne amintim istoria, acesta devine și subiectiv, pentru că timp de 2-3 ani a existat posibilitatea de a face acest lucru înainte de începerea acțiunilor militare”, a adăugat Krasnoselski.

Potrivit liderului de facto al regiunii transnistrene, acest lucru vorbește „despre refuzul de a se așeza la masa negocierilor”. „De ce refuz? Da, probabil, cineva înțelege ceea ce am spus mai devreme: despre popoare diferite, despre valori diferite, despre eroi diferiți. Probabil, despre imposibilitatea de a ajunge la un acord normal. În mod firesc, în lipsa unui proces de negocieri, observăm presiune: presiune asupra economiei, presiune asupra situației politice, presiune asupra cetățenilor noștri, oriunde, asupra cetățenilor din Transnistria”, a adăugat acesta.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții PSRM, al cărui lider este Igor Dodon. Deocamdată nu avem un răspuns.

***

Formatul „5+2” este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană și Statele Unite – ca „observatori”.

Runda de negocieri în formatul 5+2, care s-a desfășurat la Bratislava, a fost suspendată fără semnarea documentului final, a relatat Jurnal TV. Potrivit sursei citate, Chișinăul declara că problema a constat în stabilirea priorităților pe termen scurt.

În septembrie 2020, Igor Dodon, atunci președinte al țării, sublinia la Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite „importanța unei abordări constructive din partea tuturor actorilor angajați în cunoscutul format „5+2” și mandatat să identifice soluția finală a conflictului în cauză”. Totodată, el spunea că se va depune „eforturi necesare pentru ca un prim proiect al Parametrilor de bază și al principiilor modelului final de soluționare să fie elaborat rapid și transmis în prima jumătate a anului următor tuturor participanților la formatul „5+2” și părților interesate pentru a fi discutat” și pentru a „găsi numitorul comun pentru o soluție a conflictului”. Menționăm că Igor Dodon a fost președinte al Republicii Moldova în perioada 23 decembrie 2016 – 24 decembrie 2020.

În aprilie 2022, președinta Maia Sandu nu excludea că formatul „5+2” ar putea fi modificat, din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina. În iunie 2023, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a declarat că formatul 5+2 nu este eficient, fiind nevoie de o misiune internațională. În ianuarie 2024, Oleg Serebrian, atunci vicepremier pentru Reintegrare, a declarat că „practic din 2019 acest format este pus pe pauză”. „Întâi COVID-ul, apoi începutul războiului din Ucraina l-a înghețat definitiv. Până la încheierea războiului din Ucraina nu putem vorbi despre dezghețarea lui”, declara Serebrian la Radio Moldova. Premierul Alexandru Munteanu a declarat pe 31 octombrie 2025, în ziua în care urma să prezinte deputaților programul său de guvernare, că „s-a creat o nouă situație și va trebui să ne regândim la toate formatele existente până acum”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Protecția spațiului aerian, apărare cibernetică și donații neletale. Acordul militar pe 5 ani cu Ucraina – pe masa miniștrilor

Republica Moldova și Ucraina ar urma să coopereze în dezvoltarea tehnologiilor de supraveghere și protecție a spațiului aerian, în baza acordului pe cinci ani, semnat la Kiev pe 26 octombrie. Documentul prevede și donații de echipamente neletale, inclusiv ambulanțe și drone non-militare. Proiectul de lege privind ratificarea acordului va ajunge pe masa miniștrilor pe 12 noiembrie. Dacă Executivul îl aprobă, acesta va fi transmis Parlamentului pentru examinare.

Cele două țări ar urma să colaboreze la modernizarea, repararea și întreținerea tehnicii militare și a armamentului. Acordul mai prevede schimb de experiență în achiziția de echipamente militare, pregătirea specialiștilor și proiecte comune de cercetare și dezvoltare, potrivit notei care însoțește proiectul de ratificare.

Ucraina și Moldova urmează să coopereze, totodată, în apărarea cibernetică, protejarea infrastructurii critice și să întreprindă acțiuni comune în caz de dezastre sau în cadrul misiunilor umanitare.

Documentul permite și donații de echipamente neletale, cum ar fi ambulanțe, autospeciale și drone pentru misiuni în afara operațiunilor de luptă. Ministerele apărării din cele două țări vor avea rolul principal în aplicarea acordului.

Cooperarea dintre cele două țări trebuie să respecte statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Articolul 4 al acordului stabilește aceste limite, potrivit documentului de fundamentare. Fiecare dintre cele două țări poate iniția suspendarea acordului dacă apare o amenințare iminentă la adresa securității sale naționale, a suveranității sau a neutralității.

Acordul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și de Yevhenii Khmara, din partea Ucrainei, în timpul vizitei la Kiev a unei delegații moldovenești conduse de premierul Vasile Tofan.

Pe 27 octombrie, Partidul Socialiștilor (PSRM) a condamnat acordul și a cerut Guvernului să publice textul integral. Formațiunea declara atunco că documentul ar submina neutralitatea țării și ar putea implica Republica Moldova în războiul dintre Rusia și Ucraina. Guvernul a respins acuzațiile. Într-o reacție pentru NM, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dumitru Ciorici, le-a cerut socialiștilor să renunțe la „retorica războinică”.

Pe 28 octombrie, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins și el criticile PSRM și a spus că textul integral al acordului va fi publicat când documentul va ajunge în Parlament. Solicitat de NM pe 10 noiembrie, Ciorici a precizat că acordul „urmează să fie făcut public în următoarele zile”.

Potrivit Ministerului Apărării, Republica Moldova a mai semnat un protocol cu Belarus privind repararea armamentului și a tehnicii militare, în 1995, un acord de cooperare tehnico-militară cu Federația Rusă, în 1997, și un acord de cooperare în industria de apărare cu Turcia, în 2000.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: