Astăzi, 24 februarie, se împlinesc exact doi ani de când Federația Rusă a declanșat un război nejustificat în Ucraina. În acest timp, potrivit datelor ONU, peste 10 mii de civili, inclusiv copii, au murit în țara vecină. Doi ani de război au fost marcați, la Chișinău, prin depuneri de flori, un flashmob în memoria victimelor invaziei, precum și printr-un marș de solidaritate și pace. Cu mesaje de susținere pentru Ucraina și ucraineni au venit, astăzi, pe rețelele de socializare de la politicieni, la artiști și oameni simpli. „Ucraina va învinge!” sau „Slavă Ucrainei”, a fost vocea care s-a auzit în această zi, mai puternic ca oricând, atât în mediul online, cât și pe stradă.
Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a comemorat victimele războiului la Ambasada Ucrainei, din Chișinău. Diplomatul a depus flori, alături de ambasadorul ucrainean Marko Șevcenko n memoria celor care și-au pierdut viața „în acest război nejustificat”.
„Astăzi, se împlinesc doi ani de când Federația Rusă a atacat Ucraina. De doi ani, Ucraina rezistă eroic în fața acestei agresiuni ilegale. (…) L-am asigurat pe ambasadorul Marko Șevcenko că Republica Moldova va oferi tot sprijinul necesar Ucrainei. Într-un final, Ucraina va învinge! Pacea va învinge!”, a scris șeful diplomației de la Chișinău pe pagina sa de Facebook.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a mulțumit, la rândul său, Ucrainei, pentru faptul că, la doi ani de la începutul războiului, „ne continuăm viețile într-o relativă normalitate”.
„Ucrainenii plătesc zilnic cu viețile tinerilor, femeilor și copiilor, inclusiv pentru siguranța noastră. Să nu uităm acest lucru. Rusia este un stat barbar, iar datoria noastră este să facem tot ce ne stă în puteri pentru a crește reziliența Moldovei în fața eforturilor rusești de destabilizare. Слава Україні!”, a scris ministrul Educației pe pagina sa de Facebook.
Și-a exprimat solidaritatea cu Ucraina și poporul ucrainean și ex-ministrul de Externe Nicu Popescu. El a vorbit, în mesajul distribuit pe Telegram, despre consecințele nefaste ale războiului declanșat de Rusia, inclusiv asupra Republicii Moldova. Popescu a amintit despre ajutorul oferit de poporul și țara noastră Ucrainei, menționând că acum mai important decât oricând „să consolidăm locul Moldovei în familia europeană a păcii și prosperității”, or, spune el, încercările unor politicieni de a readuce Moldova sub influența rusă „sunt cel mai mare pericol pentru pacea din țara noastră”.
„Mai mult ca niciodată, succesul Ucrainei înseamnă și succesul Moldovei. Atâta timp cât Ucraina rezistă, Moldova continuă să trăiască și să se dezvolte în pace și poate continua parcursul său către Uniunea Europeană. Sprijinul internațional pentru Ucraina trebuie să rămână constant. Soldații și societatea ucraineană apără nu doar Ucraina, ci și întreaga Europă, inclusiv Republica Moldova. Ei luptă pentru valorile fundamentale ale democrației și libertății, iar noi suntem solidari în această luptă comună. În această zi, să ne întărim angajamentul pentru pace, stabilitate și respect reciproc. Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean rămâne neclintită”, a scris Nicu Popescu.
„2 ani de război în Ucraina. Din prima zi, noi, moldovenii, am fost alături și am ajutat cetățenii ucraineni și rămânem solidari cu poporul ucrainean. Pace dorim în toată lumea și în țara vecinilor noștri. Și aici, acasă, cetățenii noștri își doresc siguranță, liniște și încredere în ziua de mâine”, a scris primarul de Chișinău, Ion Ceban, pe rețelele de socializare.
Caricaturistul și activistul civic Leo Ogariov a postat pe pagina sa de Facebook o caricatură, care ilustrează o fetiță, cu drapelul Ucrainei în mâini, care calcă tancurile din calea sa.
„Acum 2 ani, orcii s-au pornit să cucerească Kievul în 3 zile. Țineți-vă bine, frații și surorile noastre din Ucraina, curajul și puterea voastră au devenit deja istorice”, a scris caricaturistul.
Amintim că Federația Rusă a invadat Ucraina în dimineața zilei de 24 februarie 2022, în ceea ce au numit atunci „o operațiune specială” de „denazificare” și „demilitarizare”. Acesta este cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa, de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Moldova, alături de marea majoritate a țărilor lumii, inclusiv cele membre ale UE și SUA, a condamnat războiul declanșat de Putin în țara vecină, din prima zi de război. Vezi mesajele transmise de conducerea țării, la 2 ani de război – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine.NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.
Activitatea lui Balan în SIS
Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.
Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.
„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.
„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.
În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.
„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.
„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.
Plecarea în Belarus
Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.
„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.
În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.
Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.
„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.
Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.
Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”
Riscuri după eliberare
Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.
„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.
Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.
„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.
„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.
Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.
„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.
***
Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.
În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.
Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.
Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.
Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.
Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.
Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.
***
Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
