Facebook/Sergiu Litvinenco

Doi deputați infectați anterior cu COVID-19 s-au prezentat astăzi la ședința parlamentului

Deputatul Partidului Democrat din Moldova (PDM) Eugeniu Nichiforciuc și deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM) Vladimir Mizdrenco, care au fost anterior testați pozitiv cu COVID-19, s-au prezentat la ședința parlamentului din 11 iunie. Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Veronica Roșca a atras atenția că persoanele anterior infectate trebuie să se afle în carantină încă două săptămâni după ce s-au vindecat. 

„Vreau să amintesc că, potrivit protocolului național, pacienții tratați care au fost testați negativ după tratament, trebuie să respecte în continuare condițiile de carantină la domiciliu timp de încă două săptămâni. Așa că dacă nu au trecut două săptămâni de la ultima testare negativă, aceștia nu trebuie să se afle în această sală și trebuie să o părăsească imediat, altfel ei încalcă legea. De aceea, țin să amintesc articolul din Codul Contravențional care prevede aplicarea unei amenzi de până la 25 000 lei”, s-a adresat deputata PAS deputaților din plenul legislativului.

De asemenea, aceasta a cerut responsabililor de la Ministerul Sănătății să se expună dacă cei doi parlamentari au sau nu voie să participe la ședință.

„Solicit, dacă este cineva în loja guvernamentală din partea Ministerului Sănătății, să se expună și să ne explice pe înțelesul tuturor dacă acei doi colegi care au fost testați pozitiv la COVID-19, în prezent, trebuie sau nu să se afle în această sală”, a spus Roșca.

Precizăm că, la debutul ședinței, secretariatul parlamentului a anunțat că în sală sunt prezenți 98 de deputați, lipsind doar Ilan Șor, Octavian Țîcu și Arina Spătaru.

Pe 21 mai a devenit cunoscut faptul că deputatul Eugeniu Nichiforciuc (PDM) a fost testat pozitiv cu COVID-19. Patru zile mai târziu, pe 25 mai, a fost anunțat faptul că și deputatul Vladimir Mizdrenco (PSRM) a contractat virusul. Pe 6 iunie, deputata Platformei DA, Arina Spătaru, a anunțat că și ea s-a infectat cu COVID-19.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: