Poliția de Frontieră

Doi locuitori ai capitalei transportau electrocasnice fără acte de însoțire. Bunurile au fost confiscate

Doi locuitori ai municipiului Chișinău au rămas fără bunurile ce le transportau, pentru că nu au putut prezenta documentele necesare, informează Poliția de Frontieră. Incidentul a avut loc pe traseul M1, în apropiere de punctul de trecere Leușeni.

Polițiștii de frontieră aflați în misiune de serviciu au oprit în trafic două mijloace de transport de model Ford Transit. Ambii șoferi se întorceau din Uniunea Europeană.

După verificarea actelor pe mijloacele de transport au fost solicitate documentele de însoțire pentru încărcătura transportată. În compartimentul marfar al ambelor automobile s-a depistat 25 de electrocasnice de diferite branduri germane și anume: uscătoare, mașini de spălat, aspiratoare, frigidere, aparate de cafea.

Șoferii au declarat că nu dețin acte pentru tehnica transportată din motiv că le-au achiziționat de la persoane intermediare. Ca urmare, bunurile au fost plasate în camera de păstrare a corpurilor delicte, până la elucidarea tuturor circumstanțelor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(DOC) Până la 5 ani de închisoare pentru negarea deportărilor staliniste? Inițiativa PAS

Persoanele care vor nega, contesta, aproba sau justifica în public atrocitățile din anii 1946-1947, provocate de regimul sovietic pe teritoriul actualei Republici Moldova, ar putea fi pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Informațiile se regăsesc într-un proiect de lege, înregistrat la Parlament de Partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS).

Proiectul de lege privind „comemorarea victimelor foametei provocate în anii 1946-1947 de către regimul totalitar sovietic pe teritoriul actualei Republici Moldova” a fost înregistrat pe 26 iunie. Acesta are 14 autori – deputați PAS -, printre care președintele Parlamentului Igor Grosu și deputatul Lilian Carp.

Potrivit autorilor, proiectul prevede:

  • recunoașterea expresă a foametei provocate din anii 1946-1947 drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic;
  • condamnarea negării, justificării sau minimalizării publice a acestei tragedii, cu trimitere la sancționarea conform legislației penale;
  • stabilirea obligațiilor autorităților publice centrale și locale privind politicile de memorie, cercetarea, educația și comemorarea victimelor;
  • asigurarea accesului prioritar la documentele și informațiile relevante din arhive;
  • instituirea responsabilităților Guvernului de a adopta măsuri de implementare, inclusiv programe de comemorare și dezvoltarea infrastructurii memoriale.

„În partea ce ține de modificarea Codului penal, elementul de noutate constă în introducerea explicită a termenilor „a deportărilor sau a foametei” atât în denumirea marginală, cât și în corpul alin. (2) al art. 176¹ din Codul penal. Prin această completare punctuală, faptele de negare, contestare, aprobare sau justificare în public a acestor atrocități naționale devin pasibile de răspundere penală, fiind pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, se mai arată în proiectul de lege.

NM by mihaelaconovali25

Amintim că, pe 12 iunie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că va propune sancționarea prin lege a celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, deportările și crimele comise împotriva populației Republicii Moldova. Tot atunci, Grosu s-a declarat indignat că deputații comuniști au refuzat să se ridice în picioare pentru a onora printr-un minut de reculegere victimele deportărilor, la ședința Parlamentului din 11 iunie. Președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor și a acuzat PAS că folosește subiectul în scopuri propagandistice. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: