screenshot

„O amenințare reală”. Șeful Adunării Populare a Găgăuziei denunță „cenzură” la TRM și acuză guvernarea că ar vrea să lichideze GRT

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, acuză compania publică „Teleradio-Moldova” de cenzură și solicită verificarea modului în care au fost utilizate granturile primite de la Londra și Tokyo. În plus, Gaidarji susține că furnizorul public de servicii media ar fi refuzat să ofere spațiu de emisie reprezentanților autonomiei, care își doreau să vorbească despre relațiile dintre Comrat și Chișinău. Acuzațiile au fost lansate de președintele APG în fața sediului televiziunii publice Moldova 1.

Lipsa unui răspuns este percepută ca un refuz. Acesta nu este doar un refuz, este cenzură. Televiziunea și radioul public, care prin lege sunt obligate să fie echidistante, obiective și să servească interesului public, au fost transformate într-un instrument al partidului de guvernare”, a declarat Valentin Gaidarji.

El a menționat că „Teleradio-Moldova” a primit o finanțare substanțială din partea Marii Britanii și a Japoniei pentru reforme, însă, potrivit lui, sumele nu au dus la consolidarea independenței acesteia. De asemenea, președintele APG a acuzat guvernarea că ar avea intenția să lichideze televiziunea publică din Găgăuzia.

În condițiile actuale, noi analizăm acest lucru ca pe o amenințare reală de subordonare politică și de lichidare de fapt a GRT ca televiziune publică independentă a Găgăuziei. Noi ne opunem ferm acestui lucru”, a spus șeful APG.

Președintele APG a spus că a transmis adresări ambasadorilor Japoniei și Marii Britanii, precum și prim miniștrilor din aceste țări. Valentin Gaidarji a cerut o poziție publică cu privire la politizarea TRM, desfășurarea unui audit independent al cheltuirii finanțării externe și acces egal la emisie pentru toate forțele politice, inclusiv pentru reprezentanții autonomiei.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții „Teleradio-Moldova” și de la purtătoarea de cuvânt a PAS, însă până la publicarea materialului nu am primit un răspuns.

Precizăm că, în ceea ce privește televiziunea publică din Găgăuzia, în prezent, Consiliul de Supraveghere al GRT este format de Adunarea Populară. Acesta numește prin concurs directorul executiv al companiei, care trebuie să domicilieze în autonomie și să cunoască limba găgăuză. Potrivit proiectului din 31 iulie, înregistrat în Parlament și transmis spre consultare către GRT, se propune modificarea procedurii de desemnare a directorului. Acesta urmează să fie numit de un Consiliu regional de supraveghere. Inițiativa nu prevede atribuții pentru APG în procesul de formare sau aprobare a structurilor de conducere ale GRT. În același timp, finanțarea furnizorului media ar urma să fie asigurată în continuare din bugetul autonomiei. Reprezentanții GRT consideră că astfel de modificări înlătură, de fapt, autoritățile de la Comrat de la gestionarea furnizorului public și cer revizuirea proiectului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: