Doi morți într-un atac la biroul de imigrări din Dallas. Mesaj „anti-ICE” pe gloanțele suspectului

Un bărbat înarmat care a inscripționat mesajul „ANTI-ICE” pe un glonț nefolosit a ucis două persoane reținute și a rănit o alta, miercuri, la un birou local al Serviciului de Imigrări și Vamă din Dallas, iar ulterior s-a sinucis, au anunțat oficialii americani, potrivit Reuters.

Directorul FBI, Kash Patel, a postat pe X o fotografie cu ceea ce a spus că sunt gloanțele nefolosite ale suspectului, pe unul dintre ele fiind scris „ANTI-ICE” pe lateral.

„Deși ancheta este în derulare, o analiză inițială a probelor arată că în spatele acestui atac se află un motiv ideologic”, a afirmat Patel, în mesajul care însoțește fotografia, transmite hotnews.

Într-un comunicat, Departamentul Securității Interne (DHS) a afirmat că suspectul a tras „fără discriminare” asupra clădirii ICE, inclusiv asupra unei dubițe din holul securizat al clădirii, unde au fost împușcate victimele.

În cadrul unei conferințe de presă în Dallas, oficialii au dezvăluit existența gloanțelor, dar au subliniat că ancheta se află încă în fază incipientă. Autoritățile tratează atacul ca pe un „act de violență țintită”, le-a spus reporterilor Joseph Rothrock, agent special al biroului FBI din Dallas responsabil de caz.

Oficialii americani nu au oferit detalii despre identitatea suspectului.

Niciun ofițer al poliției nu a fost rănit în timpul atacului, au mai spus oficialii. Atacul a avut loc la un birou local al ICE (poliția anti-imigrație), nu la un centru de detenție, unde ofițerii ICE se ocupă de procesarea pe termen scurt a persoanelor arestate recent.

„Se pare că ar fi fost vorba de un lunetist sau de un fel de foc tras de o armă cu distanță lungă”, a declarat Tricia McLaughlin, purtătoare de cuvânt a Departamentului Securității Interne, pentru emisiunea „Fox & Friends” de la Fox News, miercuri dimineață.

Incidentul are loc la două săptămâni după uciderea activistului conservator Charlie Kirk de către un lunetist în timpul unui eveniment în Orem, Utah, asasinat care a alimentat temerile privind un nou val de violență politică în Statele Unite.

Președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și alți oficiali ai administrației de la Washington au acuzat, fără dovezi, organizațiile liberale că incită la tulburări și încurajează violența împotriva dreptei. Luni, Trump a semnat un decret prezidențial prin care declara mișcarea antifascistă Antifa drept „organizație teroristă” internă, în ciuda faptului că nu au fost făcute publice dovezi care să lege Antifa de moartea lui Kirk.

Utilizarea agresivă de către administrația Trump a agenților ICE în cadrul represiunii împotriva imigranților fără documente a stârnit proteste din partea democraților și a activiștilor liberali. Centrele de detenție ICE au devenit din ce în ce mai mult locuri de conflict, agenții înarmați până în dinți folosind arme cu bile de piper, gaze lacrimogene și alți agenți chimici în confruntările cu protestatarii.

Un centru ICE dintr-o suburbie a orașului Chicago, în fața căruia protestatarii se adună zilnic de la începutul lunii, când administrația Trump a intensificat măsurile împotriva imigranților, a ridicat luni un gard de protecție, după ce mai mulți demonstranți, printre care și primarul orașului Evanston, Illinois, au fost răniți săptămâna trecută într-o ciocnire cu agenții.

Atacul de miercuri a fost al treilea incident armat din acest an în Texas la un centru al Departamentului Securității Interne. Un polițist a fost împușcat în iulie într-un incident la un centru de detenție ICE din Prairieland, iar un bărbat de 27 de ani din Michigan a fost împușcat mortal de agenți după ce a deschis focul asupra unui post din McAllen al Patrulei de Frontieră a SUA, în iulie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Angajații vor merge mai rar la controale medicale, iar companiile vor putea deschide cabinete de medicină a muncii. Propunerile Guvernului

Ministerul Sănătății își propune să modifice modul în care se realizează examenele medicale periodice pentru angajați. Potrivit unui proiect de lege, aflat în consultări publice, frecvența examenelor va fi ajustată în funcție de nivelul de risc profesional: în loc de anual, ele se vor efectua la 24 sau chiar 36 de luni. Aceasta înseamnă, potrivit autorilor, că angajații care nu sunt expuși unor riscuri majore vor merge mai rar la controale, fără ca sănătatea lor să fie pusă în pericol, iar resursele pentru supraveghere vor fi folosite mai eficient. Totodată, proiectul prevede și posibilitatea ca întreprinderile să își organizeze propriile cabinete de medicină a muncii.

„Întreprinderile și instituțiile vor avea posibilitatea de a organiza propriile cabinete de medicină a muncii, asigurând supravegherea stării de sănătate a angajaților. Totodată, se vor înființa cabinete individuale care vor presta servicii în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, contribuind la creșterea accesului acestora la servicii de specialitate de calitate”, se arată în nota informativă a proiectului.

Obiectivul general al proiectului este „protecția sănătății lucrătorilor, prevenirea și diagnosticarea rapidă a oricărei modificări în starea de sănătate asociate expunerii la riscul profesional”. Rezultatele examinărilor vor fi luate în considerare pentru aplicarea măsurilor preventive la locul de muncă, astfel încât sănătatea angajaților să fie monitorizată în mod real și adaptat fiecărui tip de profesie.

Autorii proiectului explică că aceste schimbări vor face examenele medicale periodice mult mai eficiente pentru angajații care lucrează în medii cu riscuri profesionale. În loc să fie aceleași controale pentru toți, evaluările vor fi adaptate exact la nivelul de expunere al fiecărui angajat.

Nota de fundamentare arată că aceste schimbări vor îmbunătăți coordonarea între instituțiile publice și capacitatea lor de a aplica politicile de sănătate ocupațională. Pe termen lung, ele vor preveni bolile profesionale, vor reduce costurile pentru tratament și incapacitate de muncă, și vor îmbunătăți calitatea datelor despre sănătatea angajaților.

Un alt pas important este crearea și consolidarea unui Registru național al lucrătorilor expuși riscurilor profesionale. Acesta va fi un fel de „bază de date centralizată” care va colecta, organiza și analiza informații despre expunerile profesionale și sănătatea angajaților. Potrivit proiectului, acest registru face parte din Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029 și va ajuta autoritățile să ia decizii mai bune pentru protecția oamenilor la locul de muncă.

Costurile pentru supravegherea sănătății lucrătorilor vor fi suportate de angajatori. Totuși, pentru ucenici și pentru examenele post-expunere profesională, serviciile vor fi acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, pentru că doar specialiștii în medicina muncii pot evalua corect impactul riscurilor asupra sănătății angajaților.

***

Organizarea și efectuarea examenelor medicale periodice este reglementată în prezent prin Hotărârea Guvernului nr. 1079/2023, care stabilește cerințele minime pentru prevenirea bolilor profesionale și transmisibile. Totuși, cadrul actual este considerat depășit și insuficient adaptat standardelor europene și internaționale.

Datele din Republica Moldova arată că, în 2024, numărul total al populației ocupate a fost de 853 900 persoane, dintre care doar 79 512 angajați, aproximativ 9,3%, au fost supuși examenelor medicale periodice, iar 98,8% dintre aceștia au fost declarați apți pentru muncă. Pentru examenele la angajare, numărul angajaților examinați a fost de 11 539 în 2024, comparativ cu 12 797 în 2023 și 11 520 în 2022, iar peste 97% dintre aceștia au fost declarați apți.

Tendința pe ultimii trei ani este descendentă, ponderea angajaților examinați medical reducându-se de la 11,7% în 2022 la 10,7% în 2024, iar procentul persoanelor neexaminate rămâne la un nivel ridicat. Cele mai mici niveluri de examinare s-au înregistrat în domeniile comerțului cu ridicata și cu amănuntul, alimentației publice, agriculturii și silviculturii, unde doar între 1,3% și 3,4% dintre angajați au beneficiat de examene periodice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: