Donald Trump impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale pentru investigarea SUA și a Israelului

Donald Trump a semnat un decret prin care impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), acuzând-o de urmărire ilegală a SUA și a celor mai apropiați aliați ai săi, în principal Israelul. Documentul prevede aplicarea de sancțiuni financiare și restricții de viză împotriva persoanelor implicate în investigarea cetățenilor americani sau a aliaților acestora, precum și a membrilor familiilor lor, transmite BBC.

Acest demers al lui Trump a venit după ce, săptămâna trecută, democrații din Senatul SUA au blocat încercarea republicanilor de a impune sancțiuni împotriva CPI, ca reacție la emiterea unor mandate de arestare pe numele prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, și al fostului ministru al apărării, Yoav Gallant.

Netanyahu se află în prezent într-o vizită la Washington. „CPI […] și-a depășit atribuțiile, emițând mandate de arestare nefondate împotriva prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, și a fostului ministru al apărării, Yoav Gallant”, se arată în decret.

În document se precizează că SUA și Israelul „sunt democrații prospere, cu armate care respectă strict legile războiului”.

Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a luat măsuri în avans pentru a-și proteja angajații de posibilele sancțiuni impuse de SUA, plătindu-le salariile cu trei luni înainte, în contextul unor eventuale restricții.

Este pentru a doua oară când CPI se confruntă cu măsuri punitive din partea SUA. În timpul primului mandat al administrației Trump, în 2020, Washingtonul a impus sancțiuni împotriva procurorului-șef al CPI, Fatou Bensouda, și a directorului departamentului de jurisdicție, Phakiso Mochochoko, din cauza unei anchete privind presupusele crime de război comise de SUA în Afganistan.

În ianuarie, Camera Reprezentanților a SUA a votat pentru impunerea de sancțiuni împotriva CPI, însă proiectul de lege nu a trecut de votul din Senat. CPI a declarat că sancțiunile din partea Washingtonului reprezintă „o tentativă inacceptabilă de interferență în statul de drept”.

Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002. Peste 120 de țări au ratificat Statutul de la Roma, care constituie baza legală a CPI, iar alte 34 de țări l-au semnat și ar putea să-l ratifice în viitor. Nici SUA, nici Israelul nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma.

În martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, sub suspiciunea de crime de război comise în timpul războiului din Ucraina. Moscova a calificat decizia de emitere a mandatului de arestare pentru Putin drept nulă din punct de vedere juridic. Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională și nu a ratificat Statutul de la Roma.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

Vlah, sesizare la CEC împotriva lui Recean, după decizia privind blocare conturilor sale: „Implicarea directă a unui candidat electoral”

Lidera Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, candidată la alegerile parlamentare, a depus o sesizare la Comisia Electorală Centrală (CEC) în privința premierului Dorin Recean, după ce a semnat decizia privind blocarea conturilor sale bancare. Politiciana îl acuză pe Recean, care la fel candidează la scrutin pe lista PAS, că ar fi folosit funcția de prim-ministru împotriva unui contracandidat electoral și cere CEC-ului să-l sancționeze.

Potrivit unui comunicat al PRIM, în sesizarea depusă la CEC, Irina Vlah menţionează că Dorin Recean a participat la şedinţa Consiliului Interinstituţional de Supervizare şi a semnat decizia prin care s-a decis blocarea conturilor sale bancare

Această măsură, adoptată cu implicarea directă a unui candidat electoral, are consecinţe directe asupra posibilităţii mele de a participa în mod liber şi în condiţii de egalitate la scrutinul parlamentar. De asemenea, Dorin Recean a făcut declaraţii publice cu caracter electoral şi denigrator. Adică, şi-a folosit funcţia pentru a justifica o măsură ce afectează direct un contracandidat electoral”, a declarat Vlah, citată în comunicat.

Astfel, politiciana cerut CEC să constate implicarea prim-ministrului „în utilizarea resurselor administrative şi folosirea funcţiei de demnitate publică în scop electoral; să dispună măsurile prevăzute de legislaţia electorală pentru sancţionarea încălcării principiilor de neutralitate şi egalitate între concurenţi; să garanteze respectarea dreptului său de a participa la procesul electoral în condiţii egale şi nediscriminatorii”.

Amintim că președinta PRIM, Irina Vlah, alături de alte 15 persoane, a fost inclusă la sfârșitul lunii august pe lista de sancțiuni a Canadei. Decizia a fost motivată prin „activități de ingerință rusă înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie”.

Măsurile restrictive prevăd înghețarea bunurilor și interzicerea oricăror tranzacții financiare cu persoanele și organizațiile vizate, precum și declararea acestora drept inadmisibile pe teritoriul canadian.

Pe 5 septembrie, Dorin Recean a anunțat că Consiliul Interinstituțional de Supervizare, pe care îl prezidează, a decis să aplice sancțiunile impuse de Canada. El a precizat că Serviciul Fiscal de Stat va bloca, în decurs de două zile, conturile bancare ale Irinei Vlah. Totodată, premierul a mai spus că autoritățile țării nu vor tolera ca securitatea națională „să fie călcată în picioare” și „transformată în jucăria unor portavoce ale Kremlinului”.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate pe 28 septembrie, iar campania electorală a demarat pe 29 august.

Partidul Republican „Inima Moldovei” va candida la alegerile parlamentare împreună cu alte formațiuni pro-ruse – Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor și Partidul „Pentru Viitorul Moldovei” – în cadrul Blocului electoral „Patriotic”. Irina Vlah se află pe poziția a treia pe lista candidaților blocului la funcția de deputat.

Dorin Recean va candida la scrutin pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, pe poziția a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: