Donald Trump impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale pentru investigarea SUA și a Israelului

Donald Trump a semnat un decret prin care impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), acuzând-o de urmărire ilegală a SUA și a celor mai apropiați aliați ai săi, în principal Israelul. Documentul prevede aplicarea de sancțiuni financiare și restricții de viză împotriva persoanelor implicate în investigarea cetățenilor americani sau a aliaților acestora, precum și a membrilor familiilor lor, transmite BBC.

Acest demers al lui Trump a venit după ce, săptămâna trecută, democrații din Senatul SUA au blocat încercarea republicanilor de a impune sancțiuni împotriva CPI, ca reacție la emiterea unor mandate de arestare pe numele prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, și al fostului ministru al apărării, Yoav Gallant.

Netanyahu se află în prezent într-o vizită la Washington. „CPI […] și-a depășit atribuțiile, emițând mandate de arestare nefondate împotriva prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, și a fostului ministru al apărării, Yoav Gallant”, se arată în decret.

În document se precizează că SUA și Israelul „sunt democrații prospere, cu armate care respectă strict legile războiului”.

Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a luat măsuri în avans pentru a-și proteja angajații de posibilele sancțiuni impuse de SUA, plătindu-le salariile cu trei luni înainte, în contextul unor eventuale restricții.

Este pentru a doua oară când CPI se confruntă cu măsuri punitive din partea SUA. În timpul primului mandat al administrației Trump, în 2020, Washingtonul a impus sancțiuni împotriva procurorului-șef al CPI, Fatou Bensouda, și a directorului departamentului de jurisdicție, Phakiso Mochochoko, din cauza unei anchete privind presupusele crime de război comise de SUA în Afganistan.

În ianuarie, Camera Reprezentanților a SUA a votat pentru impunerea de sancțiuni împotriva CPI, însă proiectul de lege nu a trecut de votul din Senat. CPI a declarat că sancțiunile din partea Washingtonului reprezintă „o tentativă inacceptabilă de interferență în statul de drept”.

Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002. Peste 120 de țări au ratificat Statutul de la Roma, care constituie baza legală a CPI, iar alte 34 de țări l-au semnat și ar putea să-l ratifice în viitor. Nici SUA, nici Israelul nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma.

În martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, sub suspiciunea de crime de război comise în timpul războiului din Ucraina. Moscova a calificat decizia de emitere a mandatului de arestare pentru Putin drept nulă din punct de vedere juridic. Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională și nu a ratificat Statutul de la Roma.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Hotnews.ro

Ruta feroviară București-Kiev revine după 5 ani de pauză. Trenul va trece prin R. Moldova

În aceste zile va fi făcută prima călătorie feroviară de probă între București și Kiev și, dacă totul va fi bine, trenul internațional va reveni după mai bine de cinci ani de pauză. Nu va mai circula însă prin Suceava și Vadu Siret, ci prin Iași – Chișinău. Cel mai probabil va face peste 30 de ore, transmite Hotnews.

Din România spre Ucraina un singur punct feroviar de frontieră a mai fost folosit când mai circula trenul direct: Vicșani – Vadu Siret, aflat la 50 km de Suceava. De la București la Kiev sunt 1 227 km pe calea ferată și un tren convențional de pasageri făcea 25-26 de ore. Din toată distanța, 500 km erau parcurși pe teritoriul românesc, iar trenul pleca dimineața din Gara de Nord și avea un vagon de dormit al căilor ferate din Ucraina.

Planul din vara lui 2025 este ca trenul să revină, iar prima cursă de probă Kiev – Bucureşti şi retur va fi făcută în această săptămână. În noaptea de 7 spre 8 august. Trenul va pleca din Kiev, iar în noaptea de 8 spre 9 august dinspre Bucureşti către Kiev, prin Chişinău. Cursa de probă va fi făcută cu două vagoane fără pasageri, a declarat secretarul de stat în ministerul Transporturilor al României, Ionel Scrioşteanu.

El a spus, la o conferință de presă din orașul Darabani (judeţul Botoşani), că legătura feroviară directă dintre Kiev şi Bucureşti va fi făcută prin Republica Moldova, prin ataşarea a patru vagoane de călători ale companiei feroviare ucrainene la Trenul „Prietenia” București-Chişinău.

Călătoria va fi lungă: de la București la Chișinău trenul face 13 ore, iar garnitura Chișinău – Kiev face minim 17 ore.

A existat mult timp legătură feroviară directă București – Kiev, realizată mai ales de trenuri care legau Moscova de diverse orașe din Bulgaria (Sofia, Varna, Burgas).

Înainte de război se mai discuta și introducerea unor trenuri de scurt parcurs între Suceava și Cernăuți, dar nu s-a concretizat nimic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: