Dosarele privind „furtul miliardului” vor fi examinate de două complete de judecători specializați, constituite la nivelul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Anunțul a fost făcut de către Procuratura Generală, în dimineața de 30 noiembrie. Inițiativa aparține procurorului general, Alexandr Stoianoglo și a fost susținută de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Mai exact, completele specializate vor examina infracțiunile economice, de corupție și cele conexe actelor de corupție – infracțiuni comise în dauna sistemului bancar al Republicii Moldova, inclusiv cele săvârșite în legătură directă cu acestea.
Potrivit unei dispoziții, emise în acest sens de către președintele Judecătoriei Chișinău, din componența completelor vor face parte șase judecători, prevederile dispoziției fiind puse în executare începând cu 27 noiembrie 2020.
Documentul mai prevede că, dosarele a căror examinare a început într-un complet de judecată format anterior emiterii acestei dispoziții, vor continua în același complet.
Amintim că, exact acum două luni, Alexandr Stoianoglo a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției care au dat curs acestei inițiative.
În mod special, potrivit procurorului general, implementarea respectivului proiect este dictat de necesitatea accelerării procedurii de examinare judecătorească a acestor categorii de dosare care trenează pe rolul instanțelor de mai bine de 5 ani.
„Societatea deja de mult timp așteaptă rezultate pe acest caz. S-a întârziat nepermis de mult în aflarea adevărului și trebuie să intervenim ca lucrurile să se miște, iar cei vinovați sa-și primească pedepsele” – a mai menționat Alexandr Stoianoglo.
În opinia procurorului general, o asemenea stare de lucruri este de actualitate mai ales acum, când Procuratura Anticoruție și PCCOCS au în gestiune, inclusiv în faze avansate de finalizare, mai multe cauze penale de corupție și conexe fenomenului, care sunt parte integrantă a dosarului penal, generic numit ”furtul miliardului”.
Odată transmise în judecată, este imperativ ca ele să fie examinate competent și într-un ritm accelerat de către complete de judecători specializați.
Rețeaua de organizații care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului a fost creată în 2012 de Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (Baltic Human Rights Society, BHRS) din Riga. De la început, a fost o inițiativă baltică, deoarece Ghidul privind Drepturile Omului a fost lansat pentru prima dată în Letonia, apoi în Estonia și Lituania. Ghidul privind Drepturile Omului a devenit o platformă europeană odată cu lansarea sa în Bulgaria, apoi în Slovenia și Slovacia, iar în 2023, în Franța și Croația. În același timp, Ghidul privind Drepturile Omului a fost lansat și în țările Parteneriatului Estic European – Georgia, Moldova și Ucraina – iar în 2025, Ghidul privind Drepturile Omului a fost lansat oficial în Armenia. Așadar, acum, Ghidul privind Drepturile Omului este prezent în 12 țări și este utilizat ca platformă europeană pentru educație și cooperare în domeniul drepturilor omului și educației civice la nivel mondial.
Țările dezvoltă în continuare resursele privind drepturile omului în propriile versiuni ale Ghidului, adaptând noi tematici, drepturi și teste care sunt cele mai relevante pentru contextele lor naționale. Ghidul privind Drepturile Omului se bazează pe ideea că fiecare persoană are dreptul să își cunoască drepturile. Misiunea partenerilor este de a oferi ghiduri multilingve, ușor de utilizat, adaptate specificului țării, care să promoveze înțelegerea și responsabilitatea pentru drepturile omului, să încurajeze participarea civică și să consolideze buna guvernare și respectul pentru statul de drept.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost elaborat în cadrul proiectelor „Educația incluzivă pentru drepturile omului – o poartă către buna guvernare și participarea civică” și „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice”, finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia „Proiecte de cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională”. Partenerii Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova sunt Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova (Ombudsman) și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.
Activitatea echipei Ambasadei Drepturilor Omului privind elaborarea Ghidului va continua în cadrul noului proiect – „Educația pentru Drepturile Omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare în Moldova”, pe care îl implementăm din iunie anului curent în cooperare cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS), cu sprijinul Fondului Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar.
Între timp, locuitorii Republicii Moldova, și altor țări, precum și reprezentanții diasporei, pot studia drepturile omului pe platforma Ghidului în limba cea mai convenabilă pentru ei, ținând cont de specificul țării care îi interesează:
Armenia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: am, en
Bulgaria – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: bg, en
Croația – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: hr, en
Estonia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ee, ru, en
Franța – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: fr, en
Georgia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ge, ru, en
Letonia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: lv, ru, en
Lituania – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: lt, ru, en
Moldova – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ro, ru, en
Slovacia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: sk, en
Slovenia – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: si, en
Ucraina – Ghidul privind Drepturile Omului în limbile: ua, en
În prezent Rețeaua Europeană a organizațiilor care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului s-a extins pentru a include țări de pe întreg continentul. În 2025, a fost creat un site web unificat – humanrightsguide.org – pentru Rețeaua Europeană a organizațiilor care dezvoltă Ghidul privind Drepturile Omului, care în acest an a primit 11 noi țări membre: Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Malta, Olanda, Ungaria, și Uzbekistan.
La moment, Rețeaua reunește următoarele organizații:
