Dosarele victimelor represiunilor politice din perioada sovietică, făcute publice de Agenția Națională a Arhivelor

Agenția Națională a Arhivelor din R.Moldova a publicat lista completă a dosarelor victimelor represiunilor politice din perioada sovietică pe care le deține. Este vorba de circa 20 000 de dosare din anii 1920-1989.

Inventarele conțin informații cu privire la numărul dosarului, numele, prenumele și patronimicul persoanei condamnate, localitatea și anul nașterii, data și locul intentării dosarului, numărul de file ale dosarului, la majoritatea fiind indicată și perioada de detenție, comunică Europa Liberă.

Cetățenii care își găsesc rudele în aceste inventare pot face cunoștință cu dosarul în sala de studii a Agenției Naționale a Arhivelor.

Cele 20 000 de dosare au fost transferate la Arhiva Națională începând cu anul 2010, în urma activității Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar, înființată de președintele interimar de atunci, Mihai Ghimpu.

Alte circa 60 000 de dosare ale victimelor represiunilor politice se află încă în depozitele speciale ale Serviciului de Informații și Securitate, ministerului de Interne, Procuraturii și altor instituții.

Directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, a spus că instituția a început negocierile cu SIS și MAI pentru transferul tuturor dosarelor.

„Pentru realizarea acestui deziderat, e nevoie de un cadru legal adecvat pentru care există susținere politică, precum și extinderea spațiului de depozitare a Agenției Naționale a Arhivelor”, a afirma Cașu, potrivit Europa Liberă.

Istoricul recomandă celor care nu-și găsesc rudele în listele publicate online să se adreseze Ministerului de Interne, care deține cea mai cuprinzătoare bază de date cu privire la toate condamnările politice.

O parte din dosare au fost intentate chiar în primele zile ale ocupației sovietice de la sfârșitul lunii iunie 1940 – 1941, septembrie 1944 – 1945, 1946-1951 etc. Printre condamnați erau profesori, medici, slujitori ai bisericii, funcționari publici, primari, reprezentanți ai partidelor politice din perioada interbelică, lucrători ai căii ferate, colaboratori ai Siguranței din Basarabia, militari, lucrători ai poliției etc.

Anterior, Agenția Națională a Arhivelor a publicat online și listele nominale ale deportaților din perioada sovietică, pe eșaloane și vagoane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Hotnews.ro

Ruta feroviară București-Kiev revine după 5 ani de pauză. Trenul va trece prin R. Moldova

În aceste zile va fi făcută prima călătorie feroviară de probă între București și Kiev și, dacă totul va fi bine, trenul internațional va reveni după mai bine de cinci ani de pauză. Nu va mai circula însă prin Suceava și Vadu Siret, ci prin Iași – Chișinău. Cel mai probabil va face peste 30 de ore, transmite Hotnews.

Din România spre Ucraina un singur punct feroviar de frontieră a mai fost folosit când mai circula trenul direct: Vicșani – Vadu Siret, aflat la 50 km de Suceava. De la București la Kiev sunt 1 227 km pe calea ferată și un tren convențional de pasageri făcea 25-26 de ore. Din toată distanța, 500 km erau parcurși pe teritoriul românesc, iar trenul pleca dimineața din Gara de Nord și avea un vagon de dormit al căilor ferate din Ucraina.

Planul din vara lui 2025 este ca trenul să revină, iar prima cursă de probă Kiev – Bucureşti şi retur va fi făcută în această săptămână. În noaptea de 7 spre 8 august. Trenul va pleca din Kiev, iar în noaptea de 8 spre 9 august dinspre Bucureşti către Kiev, prin Chişinău. Cursa de probă va fi făcută cu două vagoane fără pasageri, a declarat secretarul de stat în ministerul Transporturilor al României, Ionel Scrioşteanu.

El a spus, la o conferință de presă din orașul Darabani (judeţul Botoşani), că legătura feroviară directă dintre Kiev şi Bucureşti va fi făcută prin Republica Moldova, prin ataşarea a patru vagoane de călători ale companiei feroviare ucrainene la Trenul „Prietenia” București-Chişinău.

Călătoria va fi lungă: de la București la Chișinău trenul face 13 ore, iar garnitura Chișinău – Kiev face minim 17 ore.

A existat mult timp legătură feroviară directă București – Kiev, realizată mai ales de trenuri care legau Moscova de diverse orașe din Bulgaria (Sofia, Varna, Burgas).

Înainte de război se mai discuta și introducerea unor trenuri de scurt parcurs între Suceava și Cernăuți, dar nu s-a concretizat nimic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: