Tudor Mardei/NewsMaker

Comisia Europeană: Moldova poate finaliza negocierile de aderare până în 2028, dacă accelerează ritmul reformelor

Obiectivul Republicii Moldova de a finaliza negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 este realizabil, cu condiția că țara va accelera ritmul reformelor. Această constatare apare în Raportul anual privind extinderea, care a fost adoptat de Comisia Europeană pe 4 noiembrie.

Comisia Europeană a transmis, într-un comunicat, că Raportul indică faptul că Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative pe calea aderării, finalizând cu succes procesul screening bilateral.

Potrivit documentului, țara noastră a adoptat foi de parcurs privind statul de drept, administrația publică și funcționarea instituțiilor democratice, pe care Comisia Europeană le-a evaluat pozitiv.

Evaluarea Comisiei este că Republica Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea a trei clustere de negocieri: Fundamente, Relații externe, și Piața internă. De asemenea, instituția se așteaptă ca Moldova să îndeplinească condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și lucrează pentru a se asigura că Consiliul European va putea avansa în deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului.

Guvernul Republicii Moldova și-a exprimat obiectivul de a închide provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028. Comisia este angajată să sprijine acest obiectiv, care este ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Moldova să accelereze ritmul actual al reformelor. Menținerea impulsului reformator este esențială, fiind consolidată de sprijinul parlamentar puternic pentru parcursul european al țării, după alegerile din septembrie”, menționează documentul.

Înalta Reprezentantă pentru Politică Externă și de Securitate a UE, Kaja Kallas, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă privind prezentarea Raportului, că extinderea este „o prioritate politică” „o investiție geopolitică” pentru actuala Comisie Europeană.

Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice fac ca argumentul pentru extinderea Uniunii Europene să fie foarte clar. Extinderea nu este un simplu avantaj, ci o necesitate dacă vrem să fim un actor puternic pe scena mondială. Oportunitățile de a extinde Uniunea nu apar foarte des, dar această fereastră este deschisă acum și trebuie să o valorificăm. În același timp, nu oferim căi ușoare. Aderarea la Uniunea Europeană rămâne un proces corect, exigent și bazat pe merit. În prezent, aderarea de noi țări la Uniunea Europeană până în 2030 este un obiectiv realist. (…) Pe scurt, evaluările sunt în mare parte pozitive pentru Albania, Moldova, Muntenegru și Ucraina”, a adăugat ea.

Amintim că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană pe 23 iunie 2022, împreună cu Ucraina. În decembrie 2023, Consiliul European, care reunește liderii statelor membre UE, a decis începerea negocierilor de aderare cu ambele țări.

Negocierile se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): Fundamente; Piața internă; Relații externe; Concurență și creștere incluzivă; Ecologie, transport și energie; Resurse, agricultură și coeziune politică.

Blocul „Fundamente” este cel care deschide și închide negocierile. În acest bloc sunt incluse capitolele privind sistemul judiciar și drepturile fundamentale, justiția, libertatea și securitatea, achizițiile publice, statistica și controlul financiar. Este de remarcat faptul că niciunul dintre capitolele de negociere deschise nu poate fi închis până când nu sunt închise capitolele „sistemul judiciar și drepturile fundamentale” și „justiția, libertatea și securitatea”. Despre cum decurg, de obicei, negocierile și ce urmează mai departe, NM a scris aici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: