Dosarul „Kuliok”, reluat de la zero. Cine a luat decizia și cum a fost motivată

Examinarea dosarului denumit generic „Kuliok”, în care este judecat liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, va fi reluată de la zero. Decizia a fost luată de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, relatează TVR Moldova. Şedinţele au fost puse pe pauză încă de la sfârşitul lunii iunie 2025, după ce unul dintre cei trei judecători din complet a fost înlocuit. Unii experţi în justiţie spun că în această situaţie există riscul de tergiversare a procesului, însă măsura este una legală şi dictată de schimbarea completului de judecată.

Până în luna iunie, dosarul „Kuliok”, în Igor Dodon are statut de învinuit, a fost examinat de Ghenadie Eremciuc, Ion Malanciu şi Stella Bleşceaga, preşedintele completului. Ion Malanciuc a fost numit judecător al Curţii Constituţionale, iar timp de cinci luni, şedinţele au fost puse pe pauză. Săptămâna trecută, părţile din dosar au fost anunţate că Malanciuc a fost înlocuit cu magistratul Vladislav Gribincea, iar dosarul va fi reluat de la zero.

Prima şedinţă în completul nou de magistraţi va avea loc mâine, 25 noiembire.

Igor Dodon nu a fost de găsit pentru un comentariu. Unul dintre avocaţii acestuia a spus pentru sursa citată că mai multe detalii va oferi mâine, după proces.

Unii experţi în justiţie spun că reluarea de la zero ar putea tărăgăna procesul. Alţi experţi spun că procesele din dosarele de rezonanţă de la Curtea Supremă de Justiție vor fi afectate atât timp cât autorităţile nu vor rezolva problema crizei de magistraţi din această instanţă.

În prezent, la Curtea Supremă de Justiție activează doar șapte magistrati în timp ce 65 la sută dintre funcțiile vacante rămân în continuare neocupate. Potrivit CSM, la sfârșitul lunii septembrie, pe masa judecătorilor din această instanță erau în jur de 7 000 de dosare neexaminate.

Precizăm că dosarul „Kuliok” a ajuns pe masa magistraţilor de la Curtea Supremă de Justiţie în octombrie 2022. De atunci şi până acum, completul de magistraţi s-a modificat de cel puţin şapte ori, însă examinarea procesului nu a fost afectată.

Cauza penală a fost pornită în baza unei înregistrări video de la o întâlnire din 2019 între Igor Dodon, care la acel moment era președintele țării, și liderul PDM Vladimir Plahotniuc și consilierul său, Serghei Iaralov. Potrivit imaginilor, Dodon a primit o sacoșă neagră. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procurorii susțin că Plahotniuc și Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: