Colaj NM

Dosarul mitei de $400.000: doar unul din cei doi polițiști reținuți rămân în arest, alături de procuror. Reacția MAI

Procurorul Cristin Ghemu și ofițerul Inspectoratului Național de Investigații (INI) Andrei Ciobanu au fost plasați în arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Ofițerul INI, Valeriu Ceban, a fost eliberat sub control judiciar. Decizia a fost luată pe 2 aprilie de Judecătoria Ciocana. Menționăm că aceștia au fost reținuți în dosarul mitei de 400.000 de dolari. Precizăm că, în fața judecătoriei, în timpul ședinței, mai multe persoane care s-au prezentat drept ofițeri au venit, potrivit lor, pentru a-și susține colegii polițiști. Între timp, Ministerul Afacerilor Interne a venit cu o reacție la prezența acestora, totodată a declarat că „mizează pe clarificarea deplină a dosarului în cauză și pe elucidarea tuturor circumstanțelor”.

Pe 2 aprilie, la Judecătoria Ciocana, unde se cerea arest preventiv, mai multe persoane care s-au prezentat drept ofițeri au venit la judecătorie, menționând că sunt acolo pentru a-și susține colegii. Acestea au încercat să intre în instanță, însă le-a fost refuzat accesul. Persoanele au refuzat să facă declarații presei și să confirme sau să infirme informațiile potrivit cărora toți angajații Direcției pentru combaterea criminalității organizate ar fi depus cereri de demisie după reținerile din acest dosar.

Ulterior, în fața judecătorilor au fost aduși ofițerii INI reținuți, Andrei Ciobanu și Valeriu Ceban. Ambii au refuzat să facă declarații pentru presă.

Avocata Vera Ursu, care îl reprezintă pe Andrei Ciobanu, a declarat că nici ei, nici clientului său nu le este clară învinuirea adusă. „Clientul meu pledează nevinovat. (…) Considerăm că este nejustificată solicitarea acuzatorului de stat în vederea aplicării unei măsuri preventive de libertate”, a adăugat ea.

Avocatul lui Valeriu Ceban a declarat că nu există „nici bănuială rezonabilă, nici probe” pentru reținerea clientului său.

Judecătoria Ciocana a decis eliberarea provizorie sub control judiciar pentru 30 de zile a lui Valeriu Ceban, cu obligația de a nu părăsi localitatea de domiciliu, municipiul Chișinău. În privința lui Andrei Ciobanu s-a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile, acesta urmând să fie deținut în izolatorul CNA. În privința procurorului Cristin Ghemu s-a decis, de asemenea, arestarea preventivă pentru 30 de zile, acesta urmând să fie deținut în izolatorul CNA.

Reacția MAI

Ministerul Afacerilor Interne a declarat că „tratează cu maximă responsabilitate orice situație care vizează structurile sale”.

„În contextul prezenței unor angajați ai INI la instanța de judecată, precizăm că, în afara programului de serviciu, fiecare cetățean are dreptul să fie prezent în spații publice, cu respectarea legii și a ordinii publice. În același timp, cunoaștem că există o formă de nemulțumire în rândul unor angajați, iar această stare trebuie tratată cu seriozitate, echilibru și respect față de oamenii din sistem. Pentru o bună înțelegere a situației, conducerea INI și a IGP a avut discuții cu colectivul INI, evidențiind necesitatea păstrării echilibrului instituțional și a clarificării tuturor circumstanțelor exclusiv prin raportare la adevăr și la probe. În același timp, au fost purtate discuții pentru menținerea activității în regim normal, asigurarea continuității misiunilor instituționale și evitarea oricăror acțiuni care ar putea afecta funcționarea structurilor operative”, a declarat MAI.

În același timp, ministerul a spus că „mizează pe clarificarea deplină a dosarului în cauză și pe elucidarea tuturor circumstanțelor prin proceduri legale, corecte și bazate pe probe”.

Detalii despre caz

Pe 29 martie, Procuratura Anticorupție a anunțat reținerea, pentru 72 de ore, a unei persoane care ar fi pretins 400 000 de dolari pentru a obține o decizie favorabilă într-un dosar penal. Persoana reținută ar fi susținut că are influență asupra unor angajați din instituțiile de drept.

Pe 31 martie, Procuratura Generală a anunțat reținerea, în acest caz, pentru 72 de ore, a unui procuror și a trei angajați ai poliției, pentru complicitate la corupere pasivă. Procurorul, împreună cu prima persoană reținută și cu cei trei polițiști, ar fi cerut 400 000 de dolari. Banii ar fi fost pentru toți cei implicați și pentru alți angajați din instituțiile de drept, pentru a adopta decizii favorabile într-o cauză penală de spălare de bani. În timpul documentării cazului, o parte din suma cerută a fost transmisă sub controlul anchetatorilor.

Pe 1 aprilie, Procuratura Anticorupție a anunțat că prima persoană reținută a fost arestată pentru 30 de zile, iar doi dintre polițiștii reținuți au fost eliberați. Conform instituției, pe 1 aprilie, în izolatorul CNA se aflau patru persoane, printre care procurorul și persoana reținută pe 29 martie. De asemenea, în izolator se mai aflau doi polițiști, reținuți pentru 72 de ore.

Tot pe 1 aprilie, în spațiul public a apărut informația că toți angajații Direcției pentru combaterea criminalității organizate din cadrul Inspectoratului Național de Investigații au depus cereri de demisie, în semn de protest față de reținerea polițiștilor, angajați ai Inspectoratului, pe motiv că acțiunea ar fi fost făcută fără probe. Ministerul Afacerilor Interne a confirmat pentru NewsMaker că în cadrul Inspectoratului „există o formă de nemulțumire a angajaților, care trebuie tratată cu seriozitate și respect față de oamenii din sistem”, fără a confirma demisiile. Redacția NM a solicitat comentarii de la ministra de Interne, conducerea IGP și INI, însă nu a primit răspuns. Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a spus că „un lucru poate să-l comunice”, și anume că „instituțiile își fac treaba”. „Atunci când cineva încearcă să estorcheze bani, va intra în atenția instituțiilor de drept”, a adăugat el. „Eu nu cred că este un protest”, a mai spus Grosu, în contextul informațiilor din spațiul public.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: