Facebook/Vlad Plahotniuc

Dosarul penal privind dubla identitate a lui Plahotniuc, clasat din lipsa vreunei infracțiuni

Cauza penală, inițiată de Procuratura Anticorupție la 29 octombrie 2019 pe faptul pretinselor acțiuni ilegale ale angajaților Agenției Servicii Publice la documentarea dublelor identități ale unor persoane, a fost clasată, informează Procuratura Generală.

Potrivit sursei citate, „în cursul urmăririi penale s-a stabilit că pașapoartele cetățenilor Republicii Moldova, emise pe numele Novak Vladislav și Reznic Alexandr au fost confecționate de către Agenția Servicii Publice în conformitate cu prevederile Legii privind activitatea specială de investigații și actelor normative de uz interdepartamental, care reglementează confecționarea și utilizarea actelor de codificare la efectuarea activității speciale de investigații”.

Prin urmare, Procuratura a adoptat soluția de clasarea a procesului penal din lipsa faptului vreunei infracțiuni.

Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază, printre altele faptul că, respectivele acte codificate, fără a fi transmise titularilor, din lipsă de necesitate, au fost nimicite de către subiectul abilitat cu împuterniciri de efectuare a activității speciale de investigații și la solicitarea căruia au fost confecționate.

Procuratura Generală mai notează că „urmărirea penală în acest caz s-a desfășurat în condițiile unei proceduri clasificate, motiv pentru care nu poate dezvălui alte detalii din dosar”.

Amintim că informațiile despre faptul că în Republica Moldova există mai multe persoane care dețin duble identități au apărut în decembrie 2019. Deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Chiril Moțpan, a anunțat că Vladimir Plahotniuc mai are un pașaport cu numele Novak Vladislav Vladimir.

Ulterior, și Igor Dodon a spus că un pașaport a fost emis pe numele Novac Vladislav Vladimir, care aparține fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc. De asemenea, Dodon a precizat că și omul de afaceri Vaja Jhashi ar deține încă o identitate, cu numele de familie Reznik. Compania Transoil, deținut de Jhashi, a negat informația.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: