Procurorul anticorupţie, Vasile Plevan, desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) să investigheze acțiunile procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în dosarul expulzării profesorilor turci, s-a abţinut de la examinarea cauzei. CSP a transmis cererea de abţinere conducerii Procuraturii Anticorupţie pentru a lua o decizie.
Procurorul Plevan şi-a motivat abţinerea prin faptul că soţia sa este grefiera unui judecător de la Curtea de Apel Chişinău, care examinează dosarul expulzării profesorilor turci în care a fost condamnat de prima instanţă fostul director al SIS, Vasile Botnari, scrie anticorupție.md.
Vasile Plevan este al doilea procuror anticorupţie, după Andrei Balan, care s-a abţinut să investigheze pretinsele ilegalităţi comise de Stoianoglo în dosarul expulzării profesorilor turci. Acesta a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe 18 noiembrie, pentru a examina plângerea depusă de ex-deputata Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Inga Grigoriu.
Fosta deputată invoca o presupusă ilegalitate pe care procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo ar fi săvârșit-o în dosarul în care sunt vizați profesorii de origine turcă. Anterior, Stoianoglo a declarat pentru NM că nu a participat la investigații, iar plângerea lui Grigoriu ar fi o tentativă de a-l „ține sub presiune”.
A doua zi, avocatul lui Stoianoglo, Victor Munteanu, a venit cu o reacție. Acesta susține că procurorul general suspendat nu a fost implicat în acțiunile respective.
Extrădarea profesorilor turci a avut loc la 6 septembrie 2018, dată la care procuror general era Eduard Harunjen. Deși cauza penală a fost încetată la scurt timp, ordonanța de încetare a fost anulată în anul 2019 de actualul procuror general interimar Dumitru Robu, iar cauza a fost transmisă Procuraturii mun. Chișinău, care a decis ca dosarul să fie cercetat sub parafa „secret de stat”.
În prezent, cauza penală se află pe rolul Curții de Apel Chișinău fără o decizie finală. Apărătorul lui Alexandr Stoianoglo a mai menționat că procurorul general suspendat își exprimă regretul în legătură cu expulzarea profesorilor turci în toamna anului 2018 și reiterează declarațiile făcute la 5 februarie 2020 că „îi pare foarte rău că statul Republica Moldova nu a fost în stare să le apere drepturile fundamentale persoanelor expulzate”.
Speakerul Parlamentului, Igor Grosu, a reacționat pe 6 martie la solicitarea liderului socialiștilor, Igor Dodon, care a cerut guvernării să inițieze negocieri „de urgență” cu Federația Rusă pentru reluarea livrărilor de gaze naturale. Liderul PAS susține că Republica Moldova nu își dorește să revină la dependența de gazele rusești și l-a îndemnat pe Dodon să se uite la ce se întâmplă în regiunea transnistreană, care continuă să depindă de livrările din Rusia.
„Eu îl rog să se uite ce se întâmplă cu Transnistria. Malul stâng încă depinde de gazele rusești. Ei se roagă și se uită la ceas când vine următorul volum de gaze. Iată asta ne propune acest minunat domn. Noi nu vrem să fim dependenți, nu vrem să fim șantajați de Federația Rusă. Slavă Domnului, ne-am descurcat, ne-am învățat minte, din lecții: atunci când ești dependent doar de Rusia și în plină iarnă Rusia se trezește, îți închide gazele și nu-ți dă nicio explicație. Te lasă fericit și înghețat”, a declarat Grosu pentru NewsMaker.
Ministerul Energiei a declarat, la rândul său, pentru NewsMaker că Republica Moldova procură în prezent gaze naturale de pe piața liberă, din mai multe surse, la cele mai bune prețuri disponibile. Potrivit instituției, aproximativ 60% din volume sunt achiziționate direct de la producători din România, iar cantitățile necesare pentru luna martie sunt deja asigurate.
Ministerul a reamintit că livrările de gaze către Republica Moldova din partea Federației Ruse au fost întrerupte unilateral. În aceste condiții, autoritățile au acționat pentru a asigura aprovizionarea continuă cu gaze prin alternative disponibile pe piața regională.
Totodată, instituția a precizat că diversificarea surselor de aprovizionare reduce riscurile și dependența de un singur furnizor.
„Chiar și în situația în care ar exista oferte din partea Rusiei, acestea nu sunt în mod automat mai avantajoase decât prețurile existente pe piața europeană. Prioritatea autorităților rămâne asigurarea aprovizionării stabile cu gaze naturale pentru consumatori, în condiții sigure și la prețuri competitive”, a precizat Ministerul Energiei.
Amintim, liderul socialiștilor, deputatul pro-rus Igor Dodon, a cerut, pe 6 martie, inițierea unor negocieri „de urgență” cu Federația Rusă privind achiziția de gaze naturale, în contextul consecințelor provocate de războiul din Orientul Mijlociu. Fostul președinte susține că „situația se va înrăutăți în continuare” și că actuala guvernare ar trebui să asigure livrări „stabile de resurse energetice” și „protejarea intereselor economice ale țării”. Dodon a dat drept exemplu Ungaria, despre care spune că a negociat cu Rusia și „a obținut garanții privind livrările de resurse energetice”.
***
Reamintim că Statele Unite și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie. În urma acestor acțiuni, prețurile la carburanți și la alte resurse energetice au crescut semnificativ pe plan global. Într-o primă reacție, pe 2 martie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat că evenimentele din zona Golfului Persic au avut un impact asupra cotațiilor internaționale ale petrolului și produselor petroliere. Potrivit instituției, având în vedere că Republica Moldova depinde în totalitate de importurile de produse petroliere, aceste fluctuații externe influențează direct și nivelul prețurilor de comercializare cu amănuntul pe piața internă. De atunci, în doar o săptămână, motorina s-a scumpit în Republica Moldova cu peste 1,50 lei pe litru.
Pe 4 martie, Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în contextul situației externe. Potrivit autorităților, măsura are caracter preventiv și este menită să protejeze consumul intern și să mențină stabilitatea sistemului energetic. Guvernul a precizat că alimentarea cu produse petroliere și energie electrică nu este și nu va fi întreruptă, iar stocurile existente sunt suficiente pentru a acoperi consumul din următoarele 30 de zile.
Tot pe 4 martie, ANRE i-a îndemnat pe locuitorii Republicii Moldova să evite achizițiile de panică la carburanți. Potrivit instituției, cumpărăturile în masă ar putea epuiza rapid stocurile și ar putea genera o criză reală de combustibil în țară. Agenția a precizat că stocurile actuale sunt suficiente pentru aproximativ 18–20 de zile.
Într-o primă reacție, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă situația din Orientul Mijlociu va continua să se agraveze, impactul nu se va limita doar la creșterea prețurilor la resursele energetice, ci ar putea duce și la scumpirea altor bunuri. Potrivit șefei statului, Republica Moldova va dispune de carburanți, însă cantitățile ar putea fi mai mici decât cele furnizate până acum de piață, iar prețurile vor fi mai ridicate.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
