Andrei Mardari / NewsMaker

Dosarul profesorilor turci: Procurorul Vasile Plevan a refuzat să examineze pretinsele ilegalități ale lui Stoianoglo

Procurorul anticorupţie, Vasile Plevan, desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) să investigheze acțiunile procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în dosarul expulzării profesorilor turci, s-a abţinut de la examinarea cauzei. CSP a transmis cererea de abţinere conducerii Procuraturii Anticorupţie pentru a lua o decizie.

Procurorul Plevan şi-a motivat abţinerea prin faptul că soţia sa este grefiera unui judecător de la Curtea de Apel Chişinău, care examinează dosarul expulzării profesorilor turci în care a fost condamnat de prima instanţă fostul director al SIS, Vasile Botnari, scrie anticorupție.md.

Vasile Plevan este al doilea procuror anticorupţie, după Andrei Balan, care s-a abţinut să investigheze pretinsele ilegalităţi comise de Stoianoglo în dosarul expulzării profesorilor turci. Acesta a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe 18 noiembrie, pentru a examina plângerea depusă de ex-deputata Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Inga Grigoriu.

Fosta deputată invoca o presupusă ilegalitate pe care procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo ar fi săvârșit-o în dosarul în care sunt vizați profesorii de origine turcă. Anterior, Stoianoglo a declarat pentru NM că nu a participat la investigații, iar plângerea lui Grigoriu ar fi o tentativă de a-l „ține sub presiune”.

A doua zi, avocatul lui Stoianoglo, Victor Munteanu, a venit cu o reacție. Acesta susține că procurorul general suspendat nu a fost implicat în acțiunile respective.

Extrădarea profesorilor turci a avut loc la 6 septembrie 2018, dată la care procuror general era Eduard Harunjen. Deși cauza penală a fost încetată la scurt timp, ordonanța de încetare a fost anulată în anul 2019 de actualul procuror general interimar Dumitru Robu, iar cauza a fost transmisă Procuraturii mun. Chișinău, care a decis ca dosarul să fie cercetat sub parafa „secret de stat”.

În prezent, cauza penală se află pe rolul Curții de Apel Chișinău fără o decizie finală. Apărătorul lui Alexandr Stoianoglo a mai menționat că procurorul general suspendat își exprimă regretul în legătură cu expulzarea profesorilor turci în toamna anului 2018 și reiterează declarațiile făcute la 5 februarie 2020 că „îi pare foarte rău că statul Republica Moldova nu a fost în stare să le apere drepturile fundamentale persoanelor expulzate”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

30 de mii de persoane, cercetate pentru corupere electorală: Amenzile se ridică la 18 milioane de lei

Peste 30 de mii de persoane au fost documentate pentru implicarea în vânzarea voturilor, înainte de suspendarea procesului de amendare pe perioada campaniei electorale. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, citat de Realitatea, care a precizat că suma deja încasată la bugetul de stat se ridică la aproximativ 18 milioane de lei.

„Au fost documentate peste 30 mii de persoane pentru corupere electorală. Suma amenzilor este mai mare, dar suma încasată care a ajuns deja în bugetul de stat este de aproximativ 18 milioane de lei. Au rămas sancțiuni executorii, fie că persoanele nu le-au contestat, fie că le-au pierdut în instanță”, a menționat Cernăuțeanu.

Întrebat dacă poliția va continua să amendeze pentru corupție electorală după încheierea campaniei, Cernăuțeanu și-a exprimat speranța că persoanele vizate vor alege să coopereze cu ancheta, devenind martori, și nu infractori.

Corupția electorală se sancționează în R. Moldova, potrivit legii. Pentru vânzarea, persoanele riscă amendă de peste 37 mii de lei. Cei care mituiesc alegătorii riscă dosare penale și amenzi mai mari. Oferirea de bani, bunuri sau servicii pentru influențarea votului este pedepsită cu închisoare de la 2 la 6 ani și amenzi de până la 57.500 lei. În cazul persoanelor juridice, amenda ajunge până la 400 000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

În cazul în care faptele sunt comise în legătură cu grupuri criminale sau entități străine, pedepsele sunt până la 15 ani de închisoare cu amendă în mărime de până la 117 500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 5 la 10 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda ajunge până la 1 milion de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitatea sau cu lichidarea ei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: